Fumul pasiv, care este legat de cancer și de alte boli grave, poate contribui, de asemenea, la creșterea ratelor de boli hepatice cronice la adulți și copii, potrivit unui nou studiu al USC.
Rezultatele studiului – efectuat la șoareci – arată că expunerea la fumatul pasiv modifică genele și căile moleculare care reglează modul în care ficatul procesează grăsimile. Aceste modificări moleculare, odată testate la om, ar putea fi folosite ca biomarkeri pentru a detecta boala într-un stadiu incipient, când este mai ușor de tratat.
„Din punct de vedere al sănătății publice, rezultatele noastre au implicații semnificative, deoarece subliniază modul în care agenții cancerigeni de mediu, cum ar fi fumatul pasiv, pe lângă efectele cancerigene, pot contribui la boala metabolică a ficatului”, a declarat autorul principal Stella Tommasi, profesor asistent de cercetare la Școala de Medicină Keck din cadrul USC.
Studiul apare în International Journal of Molecular Sciences.
Doar în Statele Unite, între 30% și 40% dintre adulți sunt afectați de boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD), o afecțiune caracterizată prin acumularea de picături de grăsime în interiorul celulelor hepatice la persoanele care consumă puțin sau deloc alcool. În rândul copiilor și adolescenților, aceasta este boala hepatică nr. 1. Acele picături de grăsime afectează funcția normală a ficatului și pot duce la ruperea celulelor, inflamație și, în cele din urmă, la cancer hepatic.
Un studiu descoperă o legătură între fumat și boala hepatică
O serie de studii au raportat că fumatul este un factor de risc independent pentru NAFLD, pe lângă obezitate și sindromul metabolic. Un punct slab al acestor studii este numărul de variabile – vârstă, greutate, rasă/etnie – care estompează imaginea.
Studiile pe animale care au analizat fumatul pasiv și bolile hepatice au implicat în cea mai mare parte șoareci care au fost, de asemenea, hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi, a spus Tommasi, ceea ce face dificilă stabilirea rolului fumatului pasiv.
Aceste modificări moleculare au potențialul de a deveni ireversibile.
Stella Tommasi
„Frumusețea – și relevanța – studiului nostru este că am folosit un model animal în condiții experimentale strict controlate, ceea ce ne-a permis să investigăm efectele directe ale fumatului pasiv, independent de dietă și/sau de alți potențiali factori de confuzie”, a spus ea.
Pentru studiul lui Tommasi, ea a comparat două grupuri de șoareci sănătoși. Fiecare grup a fost hrănit cu o dietă standard, dar numai unul a fost expus la fumatul pasiv. Șoarecii expuși la fumatul pasiv au prezentat depozite semnificative de grăsime în celulele hepatice, iar acumularea de grăsime a continuat chiar și după o perioadă de recuperare de o lună în aer curat.
„Aceste modificări moleculare au potențialul de a deveni ireversibile”, a spus Tommasi. „Descoperirile noastre oferă, de asemenea, o explicație plauzibilă pentru motivul pentru care copiii și adulții care nu au fumat niciodată au un risc crescut de a dezvolta NAFLD dacă sunt expuși la fumatul pasiv în gospodărie.”
În afară de Stella Tommasi, alți autori sunt Ahmad Besaratinia de la Școala Keck și Jae-In Yoon de la compania de asistență medicală HANDOK din Coreea de Sud.
Studiul a fost susținut de granturi de la Institutul Național de Cercetare Dentară și Craniofacială al Institutelor Naționale de Sănătate (1R01DE026043 pentru AB) și de Programul de Cercetare a Bolilor Legate de Tutun al Universității din California (TRDRP-25IP-0001 și TRDRP-26IP-0051 pentru ST și TRDRP-26IR-0015 pentru AB).
Mai multe povești despre: Sănătate, Cercetare