Animația și acțiunea live nu sunt deseori asociații cinematografice, în mare parte pentru că sunt forme de artă atât de diferite. Dar lansarea actuală a filmului Life, Animated, documentarul despre un copil autist care a folosit filmele animate Disney pentru a înțelege lumea, ne amintește că există excepții impresionante. Uneori, acțiunea live și animația se pot întâlni, nu doar pentru a combina pur și simplu lumile desenelor animate și ale oamenilor (Mary Poppins, Space Jam, Who Framed Roger Rabbit), ci pentru a colabora în vederea atingerii unui obiectiv artistic mai mare. Iată opt filme pe care le îndrăgim în care cele două medii se ciocnesc și ce au realizat făcând acest lucru.
Life, Animated
Animarea este folosită pe tot parcursul filmului Life, Animated pentru a vizualiza amintiri și amintiri din copilăria lui Owen, subiectul filmului, care nu au imagini filmate. Dar există o secvență în special care iese în evidență: o adaptare animată a unei povești numite „The Land of the Lost Sidekicks” pe care Owen a scris-o în copilărie, care dezvăluie sentimentele sale despre el însuși, Disney și lume. Regizorul Roger Ross Williams a lucrat cu studioul francez de design Mac Guff – mai exact cu proprietarul acestuia, Philippe Sonrier, și cu artiștii Mathieu Betard și Olivier Lescot – pentru a da viață poveștii prin desene în creion simple, dar pline de viață, și prin utilizarea culorilor. Ceea ce iese în evidență la produsul finit nu este doar faptul că secvența este frumos animată sau că este o alegere creativă foarte potrivită pentru subiectul documentarului (cineva care iubește animația) – ci faptul că folosește animația pentru a ne oferi acces vizual și empatic la mintea lui Owen, permițându-ne să vedem o lume care altfel nu ar fi disponibilă.
Hedwig and the Angry Inch
Când Hedwig, un muzician rock genderqueer, începe să cânte „The Origin of Love” în acest film muzical cult, asocierea cu o reprezentare animată a poveștii cântecului (bazată pe una din Simpozionul lui Platon) ar putea fi respinsă ca fiind un videoclip muzical. Dar animația este mai mult decât atât. În primul rând, amestecul de figuri asemănătoare cu cele ale lui Picasso și imagini de poveste realizat de animatoarea Emily Hubley ajută la aducerea la viață a mitului într-un mod care ar fi fost greu de vizualizat altfel pentru unii. Între timp, animația ne permite să facem mai bine legătura între povestea lui Platon și cea a lui Hedwig. Efectul arată cum amestecul de animație cu acțiunea live poate adăuga o mare profunzime tematică.
The Fall
Filmul subestimat al lui Tarsem Singh – despre un cascador într-un spital care îi spune unei tinere fete povești care sunt vizualizate în secvențe uimitoare și vibrante – nu este lipsit de splendori vizuale. Dar un moment deosebit de notabil este cel în care fata este supusă unei intervenții chirurgicale și are un coșmar descris în stop-motion. Animată de frații Lauenstein, este o secvență întunecată și tulburătoare, și una care nu pare a fi la locul ei din punct de vedere vizual față de restul filmului. Dar tocmai de aceea este atât de eficientă: ilustrează cât de puternice sunt temerile ei subconștiente și cât de abstract poate fi modul în care copiii încearcă să înțeleagă lumea. În acest fel, utilizarea animației stop-motion ilustrează aceste calități într-un mod în care o secvență live-action nu ar fi putut-o face niciodată.
Kurt Cobain: Montage of Heck
Când regizorul Brett Morgen a descoperit o înregistrare făcută de Kurt Cobain pe o casetă care descria o întâlnire sexuală timpurie formatoare și o tentativă de sinucidere, nu a știut imediat cum să o pună în filmul său. În cele din urmă s-a decis asupra a ceea ce avea să devină o secvență de animație monocelulară de patru minute, care este unul dintre cele mai importante momente ale filmului. Cele 6.000 de cadre și 60 de picturi în ulei din care este alcătuită au fost create timp de patru luni de Hisko Hulsing, un animator olandez, împreună cu o echipă de peste două duzini de persoane. Rezultatul nu este remarcabil doar pentru că se simte ca un scurtmetraj de sine stătător, ci și pentru că arată cum animația inventivă poate ajuta documentarele să vizualizeze materiale pentru care nu există imagini. Se remarcă prin faptul că onorează și accentuează povestirea, mintea artistică și viziunea despre lume a lui Cobain cu estetica sa mohorâtă și întunecată.
Waking Life/A Scanner Darkly
Richard Linklater nu a fost niciodată un cineast convențional, iar Waking Life și A Scanner Darkly pot fi două dintre cele mai neconvenționale filme ale sale. Acest lucru se datorează în mare parte esteticii lor suprarealiste și dezorientante, care suprapune animația și live-action-ul. Aspectele vizuale ale ambelor filme au fost create filmând mai întâi filmele în mod normal cu video digital. Apoi a fost folosit rotoscopul – o metodă prin care secvențele live-action sunt trasate cu animație – cu ajutorul unui program special numit Rotoshop. Ceea ce distinge aceste filme ale lui Linklater este modul eficient în care folosesc animația pentru a completa lumile și stările de spirit ale filmelor. Reflecțiile eterice despre filozofie și existențialism din Waking Life sunt frumos reflectate în fluctuațiile șovăitoare ale animației filmului. În ceea ce privește A Scanner Darkly, lumea paranoică și distopică din viitorul apropiat a lui Philip K. Dick este la fel de bine surprinsă de aspectul familiar, dar ciudat, al rotoscopului aplicat lui Keanu Reeves și colegilor săi de scenă. Nu este un mix care ar funcționa pentru toate filmele, dar este greu de imaginat că vreunul dintre acestea ar fi la fel de eficient fără el.
Diary of a Teenage Girl
Adaptarea romanului grafic al lui Phoebe Glockner despre trezirea sexuală a artistei adolescente Minnie este punctată pe tot parcursul filmului cu personajul principal interacționând cu propria artă. Imaginile pe care Minnie le vede și cu care vorbește – toate desenate de mâna islandezei Brookylinite Sara Gunnarsdottir – sunt folosite mai degrabă ca animația din Life, Animated: pentru a oferi acces la lumea interioară a unei persoane (sau a unui personaj fictiv, în acest caz). Ceea ce este deosebit de grozav la Diary of a Teenage Girl este faptul că animația reflectă propria artă a lui Minnie, făcând un pas în plus și permițându-ne să vedem cum o artistă ca ea vede lumea ca pe o sursă perpetuă de inspirație pentru lucrările sale.
Monty Python și Sfântul Graal
Stilul de comedie al lui Monty Python a fost întotdeauna unul animat, așa că folosirea animației în clasica parodie a trupei despre legenda arthuriană a părut întotdeauna ca o potrivire naturală. Ilustrațiile dintre poveștile diverșilor cavaleri inepți ai Mesei Rotunde au, de asemenea, un scop funcțional. Ele oferă pauze între capitole, reflectând în același timp aspectul ilustrațiilor din epoca medievală. Dar, animând desenele, Terry Gilliam (care s-a bazat pe mâzgălelile pe care călugării le desenau în manuscrisele din epoca medievală) a oferit și o valoare adăugată: umorul. La fel ca în multe dintre celelalte lucrări ale lui Python, interludiile alunecă fără probleme în comedia infantilă veselă care se regăsește în restul poveștii.
Waltz With Bashir
Documentarul lui Ari Folman care investighează propriile sale amintiri pierdute din timpul Războiului din Liban din 1982 nu este un subiect pe care cineva l-ar încadra instantaneu pentru animație. Dar stilul inventiv – întunecat, dar frumos – al filmului contribuie în mare măsură la evocarea senzației onirice a amintirilor care revin încet-încet. Aspectul filmului a fost obținut printr-un fel de proces de pre-vizualizare în afara ordinii: interviurile și scenele au fost filmate mai întâi pe platourile de sunet, apoi au fost transformate în storyboard-uri, după care au fost animate folosind Adobe Flash, precum și animație clasică și 3D. Efectul final este greu de descris fără să-l vezi, dar după ce l-ai văzut, este greu să-ți imaginezi că povestea lui Waltz With Bashir a fost spusă în alt mod. De altfel, acest lucru este ceea ce unește toate filmele care folosesc creativ animația și acțiunea live împreună: nu este niciodată ca un artificiu sau ca o găselniță, ci ca o modalitate de a spune o anumită poveste în cel mai bun mod posibil.
Ce alte filme care amestecă animația și acțiunea live vă plac? Împărtășește-ți preferatele în comentarii!