Abstract
Prima parte a acestei disertații analizează dacă campaniile de publicitate politică sponsorizate de grupuri de interese influențează modul în care jurnaliștii încadrează dezbaterile privind politica de sănătate. Lucrarea utilizează tehnici de potrivire a scorurilor de propensiune, analiza conținutului mediatic și o versiune modificată a indicelui Herfindahl-Hirschman pentru a discerne dacă o campanie publicitară prodigioasă și concentrată care a fost difuzată în timpul dezbaterii privind reforma sistemului de sănătate sub președinția lui Obama a influențat acoperirea de către ziare a Affordable Care Act în piețele care au fost expuse la reclame. A doua parte a disertației investighează atitudinile publicului față de diferitele grupuri din industria de sănătate. Aceasta valorifică datele dintr-un amplu sondaj de opinie publică realizat în timpul dezbaterii privind reforma sistemului de sănătate sub președinția lui Obama și utilizează modele de regresie logistică ordinală ponderată în funcție de sondaj pentru a înțelege încrederea publicului într-un spectru larg de grupuri de interese, de la Asociația Medicală Americană la Blue Cross/Blue Shield și până la Camera de Comerț a Statelor Unite. Constatările sunt deosebit de importante și oportune în momentul în care încep luptele pentru punerea în aplicare a Legii privind îngrijirea medicală accesibilă, deoarece cetățenii se inspiră frecvent din liderii grupurilor de interese pentru a înțelege lumea politică, iar opinia publică depinde frecvent de modul în care elitele încadrează o anumită problemă. Ultima parte a disertației compară și evaluează mai multe opțiuni politice concurente menite să promoveze diversitatea punctelor de vedere în dezbaterile politice existente. Mai multe criterii de evaluare sunt dezvoltate și aplicate la abordările de reglementare existente pentru îmbunătățirea diversității punctelor de vedere și se oferă o abordare nouă pentru a servi mai bine acest ideal. Mai exact, propun o „taxă pe piața ideilor” care ar fi percepută pentru toate reclamele politice pentru a alimenta un „fond fiduciar al pieței ideilor”, care ar fi apoi utilizat pentru a subvenționa discursul din punctele de vedere subreprezentate. Această abordare valorifică cunoștințele obținute din modelele de învățare politică și din cercetările din domeniul științelor sociale cu privire la rolul publicității politice în dezbaterile contemporane privind politica de sănătate.