Sondajele au devenit o parte esențială a știrilor, în special în perioada premergătoare alegerilor.
Rapoartele despre sondaje alimentează ceea ce se numește adesea „reportajul despre cursele de cai” – cine este în față sau în spate, dacă poziția relativă a candidaților s-a schimbat de la ultimul sondaj și care sunt șansele lor de a câștiga în ziua alegerilor.
Ceea ce nu dezvăluie reportajul despre sondaje este ceva substanțial despre poziția unui candidat. Accentul pus pe acoperirea cursei de cai înseamnă că, pe termen scurt, se pierde ocazia de a ține alegătorii informați cu privire la probleme și politici mai degrabă decât cu privire la poziția candidaților.
Pe termen lung, aceasta poate avea un efect negativ asupra modului în care funcționează democrația.
Creșterea atenției
A existat, fără îndoială, o creștere a numărului de sondaje efectuate și raportate, deși cuantificarea acestei creșteri este complicată.
Organizațiile de știri au apelat la utilizarea sondajelor în timpul unei perioade de „jurnalism de precizie” care a pus accentul pe statistici și pe raportarea bazată pe date.
De-a lungul anilor, colectarea de date a trecut de la apelurile telefonice la sondaje pe internet, folosind tehnologii precum sistemele de apelare computerizată asociate cu dispozitive de înregistrare vocală interactivă (IVR) pentru a pune întrebări și a înregistra răspunsuri pe telefoane cu tonuri tactile.
Aceasta a însemnat că sondajele sunt mai ușor de realizat la costuri mai mici, deși uneori produc date de calitate inferioară. Și mai înseamnă, de asemenea, că organizațiile locale de știri pot sponsoriza adesea sondaje pe subiecte de interes local, realizate de persoane fără pregătire formală în metodele de sondaj.
Efectuarea de comparații în timp este dificilă, dar unii cercetători au încercat – de exemplu, restrângându-și atenția la sondaje la nivel național care angajează intervievatori în direct, realizate într-un an electoral. Aceste studii arată o creștere lentă, dar vizibilă, a numărului de astfel de sondaje, de la 17 în 1952 la 308 în 2016. Creșterea bruscă din 1980 vine după ce organizațiile de știri au început să realizeze propriile sondaje folosind telefoanele.
Aceasta este în mod clar o subestimare a expunerii publicului la referințele la datele din sondaje, deoarece studiul omite sondajele efectuate pe eșantioane statale sau locale, sondajele efectuate online și prin IVR și sondajele despre alte subiecte decât politica electorală prezidențială.
O altă linie de cercetare a analizat referințele la sondaje în acoperirea campaniilor electorale. Aceasta a constatat, de asemenea, o dublare a utilizării expresiilor „sondajele arată” sau „sondajele spun” într-un set comun de surse de știri începând cu anul 2000. În timpul unui an de alegeri prezidențiale, numărul acestor referințe este acum de ordinul zecilor de mii.
Schimbarea acoperirii știrilor
În timp ce mass-media se concentrează mai mult pe aceste dinamici ale campaniei, a avut loc un declin în acoperirea pozițiilor candidaților în materie de subiecte și a modului în care publicul reacționează la acestea.
Un studiu al campaniei prezidențiale din 2016 a constatat că, în cinci ziare importante, aproape jumătate din acoperirea fiecărui candidat s-a concentrat pe cursa de cai (43% pentru Hillary Clinton și 42% pentru Donald Trump), mult mai mult decât a fost dedicată pozițiilor lor politice (9% pentru Clinton și 12% pentru Trump). Această tendință se manifestă încă din anii 1970, când alegătorii primeau majoritatea știrilor din jurnalismul tipărit și din reclamele candidaților.
În timp ce publicul este expus la mai multe date, acesta nu află prea multe despre cine sunt candidații și care este poziția lor politică.
Ca urmare, există o pierdere importantă de informații, deoarece campania este una dintre scurtele perioade în care cetățenii devin interesați de politică și sunt atenți.
Opinia alegătorilor
Cercetarea arată că partizanii devin mai entuziaști atunci când candidatul lor este în frunte și mai puțin entuziaști atunci când candidatul lor este în urmă.
Acest lucru poate însemna că oamenii sunt mai puțin dispuși să participe la următorul sondaj atunci când candidatul lor nu are rezultate bune. Cu astfel de diferențe în ceea ce privește persoanele care participă de la un sondaj la altul, acest lucru poate face ca această competiție să pară mai volatilă decât este în realitate.
Expunerea la acoperirea bazată pe sondaje poate face ca unele persoane să fie mai predispuse să voteze pentru cel care conduce – un efect de bandwagon. De asemenea, îi poate face, de asemenea, mai predispuși să voteze pentru cel care este în urmă – un efect de outsider. Cercetările au arătat că este probabil ca ambele efecte să apară simultan în timpul campaniei.
Acest lucru face foarte dificilă studierea lor în timpul campaniei, deoarece aceste efecte s-ar compensa reciproc. Cu toate acestea, există dovezi experimentale substanțiale colectate în laborator și în sondaje care arată că aceste efecte se produc.
Poate cea mai importantă consecință a acoperirii cursei de cai presărată cu rezultatele sondajelor este că scade încrederea în guvern. Deoarece acoperirea se concentrează pe interesul propriu al politicienilor de a câștiga nominalizarea sau de a fi aleși și nu pe pozițiile lor politice, alegătorii au sentimentul că candidații își urmăresc propriul bine, fără a se gândi la interesele alegătorilor.