Banda largă municipală oferă o serie de avantaje pentru consumatori și pentru economie. Astfel de rețele oferă adesea acces la internet de mare viteză mai ieftin decât alți furnizori actuali de servicii în bandă largă, dacă nu chiar gratuit. Diferite orașe adoptă modele diferite în funcție de nevoile lor. Banda largă municipală nu numai că oferă acces gratuit la internet de mare viteză, ci și reduce prețurile, creează concurență și stimulează dezvoltarea economică. Aceste avantaje contribuie la menținerea prețurilor la un nivel scăzut și la funcționarea eficientă a rețelelor. Companiile municipale de bandă largă se confruntă cu o piață în continuă schimbare și foarte competitivă, cu mulți operatori. Acest lucru menține prețurile la un nivel scăzut și face ca banda largă să fie accesibilă în comunitățile rurale și cu venituri mici. Într-un raport al Casei Albe din 2004, președintele a cerut „acces universal și la prețuri accesibile pentru tehnologia de bandă largă până în anul 2007” și „o mulțime de opțiuni tehnologice atunci când vine vorba de achiziționarea de bandă largă”.
Banda largă municipală poate crește productivitatea lucrătorilor, oferind funcționarilor orașului, cum ar fi ofițerii de poliție și pompierii, acces de la distanță la informații. Sistemele inteligente de transport se bazează pe infrastructura de fibră optică pentru a conecta în rețea și a gestiona zilnic mii de semafoare din marile zone metropolitane. Inspectorii în construcții pot emite rapoarte și pot accesa date în rețea în timp ce efectuează inspecții. Clădirile publice din zone îndepărtate pot fi conectate prin Wi-Fi fără a fi nevoie de cheltuieli pentru fibră optică sau contracte de telecomunicații private. Ofițerii de poliție pot accesa camere de securitate, planuri, dosare penale și alte informații necesare. Rețelele le pot permite ofițerilor să le arate martorilor fotografii de cazier sau „alinieri virtuale” la locul unei infracțiuni, în loc să le arate la o secție de poliție. Departamentul pentru Securitate Internă oferă finanțare pentru orașele care folosesc rețelele municipale pentru aceste aplicații.
Nu numai că banda largă municipală îi ajută pe funcționarii publici în munca lor, dar ajută și la eliminarea decalajului digital. Astfel de servicii ajută la reducerea decalajelor, oferind oamenilor acces public la internet. Acest lucru permite familiilor cu venituri mici, călătorilor și funcționarilor municipali să acceseze informații importante fără a avea în vedere considerentele bugetare. Internetul gratuit sau ieftin este esențial pentru accesibilitatea informațiilor. De exemplu, în California, pandemia de Coronavirus extinde decalajul digital în California și afectează modul în care elevii învață. În total, 1.529.000 de elevi din clasele K-12 nu dispun de conectivitatea adecvată necesară pentru învățarea la distanță, ceea ce determină creșterea exponențială a decalajelor în ceea ce privește temele pentru acasă. Cu o bandă largă municipală, aceasta ar permite elevilor să își continue educația, indiferent de statutul lor socio-economic.
Comentatorii speră că rețelele municipale de bandă largă vor face orașele mai atractive pentru întreprinderi, în special pentru companiile de înaltă tehnologie și de cercetare, care depind de comunicații. Comunicarea permite, de asemenea, întreprinderilor mici și la domiciliu să participe la comerțul internațional și regional. De asemenea, banda largă municipală permite companiilor să recruteze noi angajați care pot face telemuncă fără a se reloca fizic.
În 2000, Comisia Federală pentru Comunicații a aprobat banda largă municipală ca „cea mai bună practică” pentru aducerea benzii largi în comunitățile insuficient deservite. FCC a abordat, de asemenea, problema dacă o municipalitate este o „entitate” în conformitate cu Legea privind telecomunicațiile, care prevede că „nicio lege sau reglementare statală sau locală, sau altă cerință legală statală sau locală, nu poate interzice sau nu poate avea ca efect interzicerea capacității oricărei entități de a furniza orice serviciu de telecomunicații interstatale sau intrastatale”. 47 USC 253(a). Întrebarea juridică se referea la posibilitatea ca un stat să împiedice o municipalitate, în calitate de organism guvernamental subordonat, să intre pe piața telecomunicațiilor. În cazul Missouri Municipal League v. Nixon, Curtea Supremă a Statelor Unite a concluzionat că o municipalitate nu este o entitate în temeiul Telecommunications Act și că un stat poate stabili ce autoritate au propriile jurisdicții subordonate. În plus, unele companii de cablu au văzut în banda largă municipală o oportunitate de a-și extinde piața. The Free Press, Media Access Project și ACLU s-au pronunțat în favoarea benzii largi municipale.
Guvernele au avantajul de a putea avea o viziune pe termen lung și de a amortiza investițiile în banda largă municipală pe perioade mai lungi de timp. Pe de altă parte, companiile private, în special cele cotate la bursă, trebuie să demonstreze profitabilitatea într-o perioadă foarte scurtă. Acest lucru indică faptul că guvernele sunt cele mai bune entități pentru a crea o rețea de bandă largă – ca infrastructură – și apoi să permită companiilor private să o administreze și să furnizeze servicii precum IPTV, telefonie și acces la internet. În acest fel, guvernele sunt capabile să creeze un mediu concurențial în care proprietarul rețelei nu determină ce servicii pot primi consumatorii. „Separarea structurală” sau „separarea funcțională” sunt termeni adesea utilizați pentru a descrie banda largă ca infrastructură deschisă tuturor furnizorilor de servicii. Guvernele pot fi, de asemenea, motivate de dorința lor de a stabili o infrastructură critică de bandă largă care să deservească un grup mai larg format din persoane fizice, întreprinderi mici, școli, entități guvernamentale și furnizori de servicii. Construirea unor rețele locale de bandă largă cu acces deschis poate contribui la infrastructura unui oraș și poate oferi orășenilor beneficii care să compenseze costurile implicate. Existența unei infrastructuri aflate în proprietate publică oferă un rezultat pozitiv în ceea ce privește dezvoltarea economică, deoarece atrage mai multe întreprinderi deținute la nivel local, care se pot baza pe conexiuni de internet de mare viteză pentru a-și ajuta afacerile. De asemenea, astfel de rețele asigură o acoperire omniprezentă în zone în care companiile private nu pot deține și exploata rețele publice de bandă largă. Sunt incluse servicii îmbunătățite prin care locuitorii orașelor pot beneficia de o mai mare diversitate de produse cu valoare adăugată. Securitatea este o problemă suplimentară, având în vedere necesitatea unei infrastructuri de comunicații de mare viteză integrate și fiabile, atât la nivel național, cât și la nivel local, necesară pentru ca spitalele, școlile, întreprinderile etc. să poată reacționa rapid și pe scară largă în caz de urgență.
Orașul Philadelphia a făcut ca organizația non-profit Wireless Philadelphia să accepte oferta depusă de Earthlink pentru înființarea unei rețele în 2004. „Așteptările Philadelphiei erau mari; orașul a fost nerăbdător, optimist și, la sfârșitul deceniului, cu totul prea rapid pentru a cataloga Wireless Philadelphia drept un eșec. Cu toate acestea, proiectul a fost esențial pentru a pune bazele unor eforturi viitoare. O parte din hardware este încă în uz pentru o rețea de comunicații de urgență.”
Profesorul de la Harvard Law School, Susan P. Crawford, a susținut într-un articol de opinie din New York Times că reducerea barierelor în calea creării de „rețele deschise de fibră optică la nivel municipal” ar contribui la asigurarea tipului de acces la internet pe care susținătorii normelor de neutralitate a rețelei îl susțin, chiar și în absența acestor norme.
.