Evaluare | Biopsihologie | Comparată |Cognitivă | Dezvoltare | Limbaj | Diferențe individuale |Personalitate | Filosofie | Socială |
Metode | Statistică |Clinică | Educațională | Industrială |Profesională | Psihologie mondială |
Statistică:Metodă științifică – Metode de cercetare – Proiectare experimentală – Cursuri universitare de statistică – Teste statistice – Teoria jocurilor – Teoria deciziilor
În statistică, prejudecata de auto-selecție apare în orice situație în care indivizii se auto-selectează într-un grup, cauzând un eșantion distorsionat în cazul eșantionării neprobabile. Este utilizat în mod obișnuit pentru a descrie situațiile în care caracteristicile persoanelor care le determină să se selecteze în grup creează condiții anormale sau nedorite în grup.
Sensibilitatea de auto-selecție este o problemă majoră în cercetarea în sociologie, psihologie, economie și multe alte științe sociale. În astfel de domenii, un sondaj care suferă de o astfel de prejudecată este denumit sondaj de opinie cu auto-selecție sau „SLOP”.Termenul este utilizat și în criminologie pentru a descrie procesul prin care predispoziții specifice pot determina un infractor să aleagă o carieră și un stil de viață infracțional.
În timp ce efectele prejudecăților de auto-selecție sunt strâns legate de cele ale prejudecăților de selecție, problema apare din motive destul de diferite; astfel, poate exista o intenție intenționată din partea respondenților care să conducă la prejudecăți de auto-selecție, în timp ce alte tipuri de prejudecăți de selecție pot apărea mai mult din greșeală, eventual ca rezultat al unor greșeli ale celor care proiectează un anumit studiu.
Contenit
- 1 Explicație
- 2 Vezi și
- 3 Referințe
- 4 Legături externe
Explicație
Autoselecția face dificilă determinarea cauzalității. De exemplu, cineva ar putea observa scoruri semnificativ mai mari la teste în rândul celor care participă la un curs de pregătire pentru teste și să atribuie cursului diferența. Cu toate acestea, din cauza autoselecției, există o serie de diferențe între persoanele care au ales să participe la curs și cele care au ales să nu participe. Este posibil ca cei care au ales să participe la curs să fi fost mai harnici, mai studioși și mai dedicați decât cei care nu au participat, iar această diferență de dedicare ar fi putut afecta scorurile la test dintre cele două grupuri. Dacă acesta a fost cazul, atunci nu are sens să comparăm pur și simplu cele două seturi de scoruri. Din cauza autoselecției, au existat și alți factori care au afectat scorurile în afară de simplul curs în sine.
Biasarea de autoselecție cauzează probleme pentru cercetările despre programe sau produse. În special, auto-selecția face dificilă evaluarea programelor, pentru a determina dacă programul are un anumit efect, și face dificilă cercetarea de piață.
Vezi și
- Selection bias
- Sampling bias
- Sampling sampling bias
- Accidental sampling
- Ziliak, S.T., McCloskey, D.N. (2008) The Cult of Statistical Significance (Cultul semnificației statistice): How the Standard Error Costs Us Jobs, Justice, and Lives (Cum ne costă eroarea standard locuri de muncă, justiție și vieți), University of Michigan Press. ISBN 0-472-05007-9
- Lenskyj, Helen Jefferson. Rezistența industriei olimpice: Challenging Olympic Power and Propaganda, pg 56. State University of New York Press, 2008. ISBN 978-0-7914-7479-2
- Jacobs, B., Hartog, J., Vijverberg, W. (2009) „Self-selection bias in estimated wage premiums for earnings risk”, Empirical Economics, 37 (2), 271-286.
- REDIRECT Template:Doi