Efecte asupra lactației și a laptelui matern
Cu doze de 2,5 mg de 1 până la 3 ori pe zi (de obicei de două ori pe zi), există o reducere marcantă a prolactinei serice, nicio creștere a prolactinei serice în urma stimulării mamelonului și o congestie mamară mică sau deloc. Tratamentul se administrează de obicei timp de 14 zile. O metaanaliză a studiilor publicate a găsit dovezi că bromocriptina este mai eficientă decât placebo pentru suprimarea lactației în prima săptămână postpartum, dar dovezile sunt insuficiente pentru a se pronunța cu privire la acceptabilitatea unui astfel de tratament. Reapariția lactației după încetarea tratamentului poate fi controlată cu o doză de 2,5 mg o dată pe zi timp de încă o săptămână.
Bromocriptina previne, de asemenea, febra puerperală cauzată fie de angorjarea sânilor, fie de infecție la femeile care nu își alăptează nou-născuții. Indicația de angorjare mamară postpartum a fost eliminată în Statele Unite în 1994 din cauza toxicității materne grave, inclusiv accident vascular cerebral (unele fatale), convulsii, infarct miocardic (unele fatale) și hipertensiune arterială severă. Un studiu a constatat că riscul de convulsii a fost diminuat la începutul puerperiumului, dar a crescut ușor mai târziu. Angiopatia cerebrală, accidentele vasculare cerebrale și convulsiile continuă să fie raportate din țările în care bromocriptina este încă utilizată pentru a suprima lactația.
Un studiu timpuriu dublu-orb efectuat la 60 de femei care se aflau la mai puțin de 24 de ore după naștere a constatat că bromocriptina este la fel de eficientă ca și dietilstilbestrolul în suprimarea lactației postpartum. Bromocriptina a fost administrată în doză de 5 mg de două ori pe zi timp de 6 zile, urmată de 5 mg de trei ori pe zi timp de 3 zile. Doza de dietilstilbestrol a fost de 20 mg de două ori pe zi timp de 3 zile, urmată de 10 mg de două ori pe zi timp de 3 zile, apoi de 10 mg pe zi timp de 3 zile.
Hiperprolactinemia și galactorreea au fost raportate ocazional după retragerea tratamentului pe termen lung cu doze mari (5 până la 10 mg de 3 ori pe zi) de bromocriptină pentru tratamentul parkinsonismului.
La femeile cărora li s-a administrat bromocriptină imediat după naștere, compoziția laptelui este modificată față de laptele de lactație normală. Majoritatea constituenților proteici (de exemplu, proteina totală, albumina, alfa-lactalbumina, lactoferrina, IgA și IgG) apar în concentrații mai mari decât în mod normal, similare cu cele din colostru. Nivelurile de lactoză sunt suprimate.
Un studiu efectuat la 14 femei care produceau lapte în exces în ziua 3 postpartum a constatat că bromocriptina orală 2,5 mg o dată pe zi, timp de 3 zile, a redus prolactina serică la niveluri subnormale, dar a revenit la niveluri de control la 36 de ore după ultima doză. În schimb, producția de lapte a scăzut cu 25% față de valoarea inițială, iar scăderea a persistat timp de cel puțin 12 zile după ultima doză.
O femeie care a fost tratată cu bromocriptină 5 mg zilnic pentru sindromul amenoree-galactorree în timpul sarcinii a continuat să ia medicamentul în aceeași doză după naștere și și-a alăptat cu succes copilul.
Într-o serie de cazuri de 40 de femei cu adenom hipofizar și hiperprolactinemie, 30 dintre femei au luat bromocriptină 2,5 sau 5 mg zilnic în timpul sarcinii. Treizeci dintre cele 40 de femei au reușit să alăpteze cu succes, deși din lucrare nu reiese clar câte dintre mame au continuat să ia bromocriptină în timpul alăptării.
O mamă care primea bromocriptină (doza nu a fost precizată) pentru hiperprolactinemie din cauza unui macroadenom hipofizar și-a alăptat cu succes copilul la sân parțial timp de 2 zile și exclusiv începând cu a treia zi postpartum (durata totală nu a fost precizată). Ea a primit sprijin din partea profesioniștilor și a unei rude care alăpta.
O mamă cu un prolactinom a luat bromocriptină în timpul sarcinii și postpartum. Ea a putut să-și alăpteze sugarul.
.