„Coreea are o mulțime de han”. Aceasta este de obicei explicația, atunci când străinii se întreabă de ce coreenii par să aibă o preferință deosebită pentru filmele și dramele cu final tragic față de finalul fericit îndulcit de la Hollywood. Acesta este, probabil, și motivul pentru care filmul clasic „Love Story” din 1970 a avut un succes atât de mare în Coreea.
Dar ce este han? Han este un cuvânt sino-coreean reprezentat prin caracterul chinezesc 恨 și scris în coreeană ca 한. Cuvântul coreean pentru Coreea este Hanguk, scris în limba coreeană ca 한국 și în caractere chinezești ca 韓國. Cu toate acestea, deoarece cele două cuvinte sună asemănător, Coreea este uneori numită Hanguk (恨國) ca un joc de cuvinte satiric, însemnând țara lui han. Așadar, ce înseamnă acest cuvânt? Han înseamnă tristețe, resentimente și regrete.
Coreea are o istorie foarte tristă. De-a lungul secolelor, țara a fost dominată atât de China, cât și de Japonia și, ca o consecință, poporul coreean a suferit foarte mult. Cel mai recent, Coreea a fost sub dominație japoneză până în 1945. În această perioadă, coreenii au fost forțați să ia nume japoneze, iar limba coreeană a fost interzisă. Ca o insultă în plus, aproximativ 200.000 de tinere coreene au fost luate ca sclave de către trupele japoneze din Coreea și din străinătate în timpul dominației japoneze. Apoi a venit războiul coreean, în care țara a fost împărțită în mod brutal în Nord și Sud, în multe cazuri separând oamenii de familiile lor și de cei dragi.
Deși a trecut mult timp de atunci, aceste amintiri rămân în inimile coreenilor. În timp ce Coreea de astăzi este o țară extrem de modernă și bogată, se poate simți adesea un contrast puternic între noul și modernul Seul și vechiul Seul, care încă poartă urmele anilor de adversitate. Din cauza tuturor opresiunilor suferite de țară și de poporul său, cântecele triste și finalurile de film pot părea mai atrăgătoare, deoarece sunt adesea mai aproape de viața reală.
Nu departe de locul unde locuiesc, există o bunică coreeană bătrână care stă pe trotuar din zori până la apus, vânzând fructe și legume sub soarele arzător. De obicei cumpăr ceva de la ea când trec pe lângă ea. Pe fața ei se văd urme de greutăți. Fără îndoială, Coreea ei este foarte diferită de a mea. Când mă uit în ochii ei, îi pot simți hanul. Dar, în ciuda greutăților pe care trebuie să le fi suferit, ea stă acolo cu mândrie zi de zi, câștigând câți bani poate vânzându-și marfa. Coreenii nu acceptă milă de la nimeni. Își dau seama că viața este grea, dar strâng din dinți și continuă să lupte. „Dacă va fi să fie, depinde de mine”. Am ajuns să admir cu adevărat această trăsătură și mă voi strădui să le urmez exemplul.
Tinerii coreeni adăpostesc și ei mult han? Este greu de imaginat din moment ce Coreea este cunoscută în restul Asiei și în lume pentru cultura sa pop vibrantă, pentru cântecele pop catchy happy-go-lucky și pentru oamenii frumoși. Cu toate acestea, după ce am venit în Coreea și am petrecut din ce în ce mai mult timp cu coreenii, mi-am dat seama că muzica pe care o ascultă mulți coreeni este, de fapt, foarte diferită de K-pop-ul mai orientat spre export pe care fanii din afara Coreei îl iubesc atât de mult. Cel mai bun prieten coreean al meu mi-a spus ultima dată când ne-am întâlnit, după ce s-a plâns că dragostea este într-adevăr o chestiune complicată, că tinerii coreeni au o preferință puternică pentru cântece de dragoste triste și povești de dragoste triste. În timp ce vorbeam despre asta, în cafenea se auzea un cântec, iar el a început să cânte alături de el (așa cum face de obicei – deși i-am interzis să cânte „Last Christmas” de la Wham). Apoi m-a întrebat dacă am înțeles. Am început să ascult cu atenție versurile și am fost foarte surprinsă. Cântecul se numea „I don’t love you” (널 사랑하지 않아) și s-ar putea să fie cel mai trist cântec de dragoste pe care l-am auzit vreodată. Este interpretat de grupul coreean RnB Urban Zakapa (어반 자카파), și este atât de frumos și captivant, încât pur și simplu trebuie să îl împărtășesc cu voi aici pe blog. Voi include două versiuni: Una cu versurile în coreeană și engleză și videoclipul original. Simțiți-vă liberi să vă bucurați, să cântați împreună sau să plângeți. Indiferent de opțiunea pe care o alegeți, toate acestea vă pot ajuta să vă eliberați hanul interior.
.