Cum converg încălzirea globală și poluarea aerului

Potrivit NASA, temperatura medie la suprafața Pământului în 2018 a fost a patra cea mai ridicată din aproape 140 de ani de când se ține evidența. A fost, de asemenea, continuarea unei tendințe inconfundabile de încălzire. Acest lucru se datorează faptului că 18 dintre cei mai călduroși 19 ani au avut loc din 2001 încoace.

Cercetătorii NASA au opinat că rezultatele acestei încălziri au putut fi observate în valurile de căldură din Australia, secetele prelungite și inundațiile de coastă din Statele Unite (SUA) și în dispariția gheții din Arctica.

Științii au declarat că recordul global de căldură din 2016, inclusiv căldura extremă din Asia, a avut loc din cauza încălzirii globale, din cauza activităților umane, cum ar fi arderea combustibililor fosili. Până în prezent, s-a înțeles că schimbările climatice provocate de om cresc șansele anumitor inundații, secete, furtuni și valuri de căldură, dar nu servesc drept cauză unică. Căldura din 2016 marchează o schimbare fundamentală, potrivit lui Jeff Rosenfeld, redactor-șef al revistei științifice americane Bulletin of American Meteorological Society (BAMS).

Wallace Smith Broecker, cel care a adus termenul de „încălzire globală” în uzul comun, a prezis într-un articol din 1975 că creșterea nivelului de CO2 din atmosferă va duce la o încălzire pronunțată.

Cercetătorii de la Universitatea din California sugerează că creșterea temperaturii crește concentrația de aerosoli din atmosferă care provoacă poluarea aerului.

Aerosolii sunt particule solide sau picături lichide minuscule suspendate în atmosferă. Aceștia pot proveni din surse naturale, cum ar fi praful sau incendiile de vegetație, sau din surse antropice, cum ar fi emisiile vehiculelor și ale industriei. Aerosolii afectează clima, inclusiv prin perturbări ale ciclului apei, precum și sănătatea umană. De asemenea, ei cauzează smog și alte tipuri de poluare a aerului care pot duce la probleme de sănătate.

Oamenii ard combustibili fosili, cresc dioxidul de carbon, care, la rândul său, crește temperatura. Dar dioxidul de carbon dăunează și sănătății umane, inclusiv celei a celor mai vulnerabile.

Citând mai multe studii, UNICEF subliniază că hidrocarburile aromatice policiclice, care se găsesc în mod obișnuit în zonele cu trafic auto intens, contribuie la pierderea sau deteriorarea materiei albe din creier. Poluanții nu numai că dăunează plămânilor în curs de dezvoltare ai bebelușilor, dar le pot afecta permanent creierul în curs de dezvoltare.

Copiii sunt foarte vulnerabili la poluarea aerului, deoarece apărarea lor fizică și sistemul imunitar nu sunt complet dezvoltate. Potrivit unui studiu recent al Departamentului de Medicină Pulmonară, Vallabhbhai Chest Institute, New Delhi, copiii din capitala națională au o capacitate pulmonară și o rată de creștere a plămânilor mult mai mici decât copiii de aceeași vârstă din SUA. În timp ce o mare parte din această situație ar putea fi atribuită geneticii și nutriției, factorii de mediu, cum ar fi poluarea aerului, au fost, de asemenea, de vină.

Studiul a observat că, în momentul în care copiii ajung la vârsta de 18 ani, capacitatea pulmonară atât a băieților, cât și a fetelor, este cu aproximativ 10% mai mică decât cea a copiilor americani. S-a constatat, de asemenea, că plămânii creșteau într-un ritm mai lent; astfel, dimensiunea maximă pe care o atingeau era mai mică.

Există multe alte studii, în special cele efectuate pe copii chinezi, care fac legătura între creșterea întârziată și capacitatea pulmonară mai mică din cauza poluării aerului. Un studiu publicat în revista britanică The Lancet a constatat că doza de poluare atmosferică pe care au primit-o persoanele în vârstă atunci când au făcut o plimbare de două ore pe o stradă aglomerată din oraș înăsprește arterele și afectează funcția pulmonară. Studiul sugerează că expunerea pe termen scurt la poluarea din trafic previne beneficiile cardio-respiratorii ale activității fizice din acea perioadă.

Convergența

Un studiu recent al Institutului de Tehnologie din Massachusetts sugerează pentru prima dată că poluarea aerului persistă mai mult timp deasupra orașelor și că furtunile de vară devin puternice. Noul studiu dezvăluie, de asemenea, modul în care aspectele mai banale ale vremii sunt afectate de activitatea antropogenă.

Problema are legătură cu modul în care structurile termice schimbătoare ale atmosferei, care sunt direct legate de încălzirea globală, conduc sisteme meteorologice masive în regiunile în care locuiesc cei mai mulți oameni.

La mare înălțime în atmosferă, aceste „cicloane extratropicale” sunt alimentate de amestecul de aer cald și rece și sunt forța care stă la baza viscolelor, a furtunilor de tip „nor’ester” și a furtunilor de zi cu zi. În timp ce schimbările climatice au intensificat uraganele și au crescut nivelul mării, circulația acestor sisteme meteorologice uriașe a slăbit. Rezultatul este orașe învelite zile întregi în poluare și regiuni întregi mai vulnerabile la furtuni torențiale bruște.

Nu mai este nevoie să spunem că nivelul de poluare a aerului în regiunea Delhi-NCR rămâne foarte ridicat pe tot parcursul anului, agravându-se în timpul iernii. Delhi a fost martor la vârfuri bruște ale nivelului de poluare a aerului, ceea ce a dus la o categorie „Foarte severă” la începutul lunii noiembrie. Orașul a fost acoperit de smog, ceea ce a dus la o vizibilitate redusă, iar oamenii sunt sfătuiți să rămână în casă.

Potrivit raportului studiului Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), 2014, Delhi este cel mai poluat oraș din lume în ceea ce privește calitatea aerului. Poluarea provocată de vehicule a devenit un pericol pentru sănătate, pe lângă faptul că poluează aerul. Se raportează că numărul de vehicule numai în Delhi este mai mare decât cel din Mumbai, Kolkata și Bangalore la un loc.

Potrivit Raportului de studiu al OMS, 2016, există 32 de orașe foarte poluante în India. Reducerea nivelurilor ridicate de poluare din aceste orașe merită o acțiune urgentă din partea autorităților competente.

Legătura dintre încălzirea globală și poluarea aerului devine tot mai clară cu fiecare an care trece. Este timpul ca și noi, în India, să o recunoaștem și să îi acordăm atenția pe care o merită.

Samar Lahiry este fost consilier al Comisiei de Planificare

Suntem o voce pentru dumneavoastră; dumneavoastră ați fost un sprijin pentru noi. Împreună construim un jurnalism independent, credibil și neînfricat. Ne puteți ajuta în continuare făcând o donație. Acest lucru va însemna foarte mult pentru capacitatea noastră de a vă aduce știri, perspective și analize de la fața locului, astfel încât să putem face schimbarea împreună.

.