- Un studiu a scanat creierul a 49 de bărbați după ce au băut bere și băuturi sportive
- Gustul berii – fără niciun efect al alcoolului – ‘declanșează producția de substanțe chimice’
- Persoanele cu antecedente familiale de alcoolism prezintă, de asemenea, niveluri mai ridicate de dopamină
Gustul berii eliberează o substanță chimică în creier care îi face pe oameni să vrea să bea mai mult, susține o cercetare publicată astăzi.
Gustul berii – fără ca măcar să aibă vreun efect din partea alcoolului – poate declanșa producția de dopamină în creier, potrivit studiului realizat de cercetătorii de la Universitatea Indiana.
Persoanele cu antecedente familiale de alcoolism au prezentat, de asemenea, niveluri și mai ridicate de dopamină – un neurotransmițător asociat cu centrele de recompensă și plăcere din creier.
Dr. David Kareken, director adjunct al Centrului de Cercetare a Alcoolului din Indiana, a declarat: „Credem că acesta este primul experiment la om care arată că doar gustul unei băuturi alcoolice, fără niciun efect de intoxicare din partea alcoolului, poate provoca această activitate a dopaminei în centrele de recompensă ale creierului.’
Studiul a scanat creierul a 49 de bărbați după ce au băut bere și după ce au gustat Gatorade, o băutură sportivă.
Rezultatele au relevat o activitate semnificativ mai mare a dopaminei în urma gustării berii decât a Gatorade.
Participanții au spus, de asemenea, că au simțit poftă de bere după ce au gustat micul eșantion și nu au avut același răspuns cu băutura sportivă, chiar dacă mulți au crezut că are un gust mai bun.
Cărui bărbat i s-au dat doar 15 ml din berea preferată pe o perioadă de 15 minute, astfel încât să nu simtă efectele alcoolului.
Reacționând la aceste rezultate, Dai Stephens, profesor de psihologie experimentală la Universitatea din Sussex, a descris lucrarea ca fiind „o primă demonstrație convingătoare la om că aroma unei băuturi are astfel de efecte asupra creierului”.
Dar el a adăugat: „Deși sugestive, rezultatele nu pot fi atribuite cu certitudine condiționării. Cu toate acestea, mai provocator, studiul sugerează, de asemenea, că nu toți băutorii de bere prezintă același efect.”
Peter Anderson, profesor de consum de substanțe, politici și practici, Universitatea Newcastle, a adăugat: „Este bine cunoscut faptul că tot felul de indicii, inclusiv gustul, mirosul, imaginile și obiceiurile cresc dorința de a bea.
‘Această dorință pare adesea să fie dependentă de doză – adică mai mare atunci când consumul mediu este mai mare. Această lucrare demonstrează că doar gustul are un impact asupra funcțiilor cerebrale asociate cu dorința. Acest lucru nu este surprinzător – dacă gustul crește dorința, trebuie să aibă un impact asupra funcțiilor cerebrale.
„În ceea ce privește efectul istoricului familial, acesta este destul de dificil de evaluat și de știut ce înseamnă, așa că nu putem fi prea siguri de un efect sau de cât de puternic ar putea fi”, a spus el.
David Linden, profesor de neuroștiință translațională, Universitatea Cardiff, a declarat că suntem „încă foarte departe de a înțelege procesele biologice care contribuie la riscul de abuz de alcool”.
El a adăugat: „Abuzul de alcool este o problemă majoră de sănătate publică și ar fi de mare interes să avem markeri de predispoziție la consumul problematic de alcool pentru a permite o intervenție timpurie.
‘Cu toate acestea, efectele prezentate sunt mici și rezultatele trebuie considerate ca fiind preliminare, iar eliberarea mai mare de dopamină la aromele de bere în comparație cu cele de Gatorade nu a fost asociată cu comportamentul real de consum de alcool sau cu dependența.”
Studiul, realizat de Dr. Brandon Oberlin și alte cinci persoane de la Indiana University School of Medicine, a fost publicat astăzi în revista Neuropsychopharmacology.