Despre experimentele pe teren randomizate Experimentele pe teren randomizate permit cercetătorilor să măsoare în mod științific impactul unei intervenții asupra unui anumit rezultat de interes.
Ce este un experiment pe teren randomizat? Într-un experiment randomizat, un eșantion de studiu este împărțit într-un grup care va primi intervenția studiată (grupul de tratament) și un alt grup care nu va primi intervenția (grupul de control). De exemplu, un eșantion de studiu poate fi format din toți alegătorii înregistrați într-un anumit oraș. Acest eșantion va fi apoi împărțit în mod aleatoriu în grupuri de tratament și de control. Poate că 40% din eșantion se vor regăsi pe lista de corespondență „Get-Out-the-Vote” (GOTV) a unei campanii, iar ceilalți 60% din eșantion nu vor primi corespondența GOTV. Rezultatul măsurat – prezența la vot – poate fi apoi comparat în cele două grupuri. Diferența de prezență la vot va reflecta eficacitatea intervenției.
Ce înseamnă repartizarea aleatorie? Cheia designului de cercetare experimentală randomizată constă în repartizarea aleatorie a subiecților studiului – de exemplu, alegători individuali, secții de votare, piețe media sau un alt grup – în grupuri de tratament sau de control. Randomizarea are un înțeles foarte specific în acest context. Nu se referă la alegerea la întâmplare sau întâmplătoare a unora și nu a altora. În acest context, randomizarea înseamnă că se are grijă să se asigure că nu există niciun tipar între repartizarea subiecților în grupuri și orice caracteristici ale acestor subiecți. Fiecare subiect are aceeași probabilitate ca oricare altul de a fi repartizat în grupul de tratament (sau de control). Randomizarea se realizează, în general, prin utilizarea unui program de calculator care conține un generator de numere aleatorii. Procedurile de randomizare diferă în funcție de proiectul de cercetare al experimentului. Persoanele sau grupurile pot fi repartizate în mod aleatoriu în grupurile de tratament sau de control. Unele proiecte de cercetare stratifică subiecții în funcție de factori geografici, demografici sau de alți factori înainte de repartizarea aleatorie, pentru a maximiza puterea statistică a efectului estimat al tratamentului (de exemplu, intervenția GOTV). Informații despre procedura de randomizare sunt incluse în rezumatul fiecărui experiment de pe site.
Care sunt avantajele modelelor experimentale randomizate? Proiectele experimentale randomizate oferă cea mai precisă analiză a efectului unei intervenții (de exemplu, o campanie telefonică de mobilizare a alegătorilor sau o vizită a unui agent de prospectare GOTV, asupra comportamentului alegătorilor). Prin repartizarea aleatorie a subiecților în grupul care primește tratamentul sau în grupul de control, cercetătorii pot măsura efectul metodei de mobilizare indiferent de alți factori care pot face ca anumite persoane sau grupuri să fie mai predispuse să participe la procesul politic. Pentru a oferi un exemplu simplu, să presupunem că testăm eficacitatea unui program de educație electorală asupra elevilor din ultimul an de liceu. Dacă le permitem elevilor din clasă să se ofere voluntari pentru a participa la program, iar apoi comparăm comportamentul de vot al voluntarilor cu cel al celor care nu au participat, rezultatele noastre vor reflecta altceva decât efectele intervenției de educație electorală. Acest lucru se datorează faptului că există, fără îndoială, calități ale acelor voluntari care îi fac să fie diferiți de elevii care nu se oferă voluntari. Și, cel mai important pentru munca noastră, aceste diferențe pot foarte bine să se coreleze cu înclinația spre vot. În loc să-i lăsăm pe elevi să se auto-selecteze sau chiar să-i lăsăm pe profesori să selecteze elevii (deoarece profesorii pot avea prejudecăți în ceea ce privește persoanele pe care le aleg), am putea repartiza aleatoriu toți elevii dintr-o anumită clasă pentru a face parte fie dintr-un grup de tratament, fie dintr-un grup de control. Acest lucru ar asigura faptul că cei din grupul de tratament și cei din grupul de control diferă doar datorită întâmplării. Valoarea randomizării poate fi observată, de asemenea, în utilizarea listelor de mers pe jos pentru cei care fac prospecțiuni din ușă în ușă. În cazul în care solicitanții aleg la ce case vor merge și pe care le vor ignora, aceștia pot alege casele care par mai primitoare sau pot alege casele care sunt plasate foarte aproape unele de altele în locul celor care sunt mai dispersate. Aceste diferențe ar putea fi corelate cu prezența la vot. Sau, dacă numerele de casă sunt alese prin selectarea celor din prima jumătate a unei liste de zece pagini, acestea pot fi grupate în cartiere care diferă în moduri importante de cartierele din a doua jumătate a listei. Alocarea aleatorie controlează atât variabilele cunoscute, cât și cele necunoscute, care se pot strecura cu alte procese de selecție pentru a confunda analizele. Proiectarea experimentală randomizată este un instrument puternic pentru a trage concluzii valide despre cauză și efect. Utilizarea designului experimental randomizat ar trebui să permită un grad de certitudine că rezultatele cercetării citate în studiile care utilizează această metodologie reflectă efectele intervențiilor măsurate și nu o altă variabilă sau alte variabile subiacente.
.