Epidemiologia sifilisului

ChinaEdit

China a avut un număr mare de sifilis în prima parte a secolului al XX-lea și practic l-a eliminat între 1960 și 1980. În anii 1950 se credea că China avea unul dintre cele mai grave cazuri de sifilis din istoria omenirii. Diferite programe de supraveghere au determinat că 84% dintre prostituatele chineze aveau infecția și până la 5% dintre cetățeni aveau boala în marile orașe.

Guvernul comunist sub Mao Zedong, ca răspuns la epidemia de sifilis, a emis tratament gratuit pentru toți cei infectați și a sporit depistarea bolii. În anii 1960 s-a constatat că sifilisul a fost aproape complet eradicat în ChinaStudii recente arată dovezi că boala a cunoscut o reapariție. Într-un studiu intitulat „Sifilisul în China: Results of a National Surveillance Program”, cercetătorii au constatat că, în 1993, numărul de cazuri de sifilis raportate a fost de 0-2 la 100.000. În timpul unui program național de supraveghere din 2005, s-a constatat că existau 5-7 cazuri la 100.000 în întreaga țară. În cadrul aceluiași studiu s-a arătat că orașul cu cea mai mare prevalență a sifilisului a fost Shanghai, cu un număr estimat de 55 de pacienți cu sifilis la 100.000 de cetățeni. Al doilea oraș cu cea mai mare prevalență a fost Zhejiang, care avea aproximativ 35 de persoane cu sifilis la 100.000; al treilea a fost Fujian, care avea 28 de pacienți la 100.000.

Toate aceste orașe se află la marginea de sud-est a țării, cu fața la ocean. Cea mai mare creștere a sifilisului se înregistrează la femeile care lucrează în industria sexului, la consumatorii de droguri și la bărbații homosexuali. Potrivit unui articol publicat în The Lancet intitulat „Syphilis Resurgent in China”, principala cauză a faptului că sifilisul este mai răspândit în China se datorează creșterii economice recente a Chinei și globalizării crescute, care a provocat o creștere a comerțului sexual, a migrației interne și externe și o inegalitate economică mai mare în rândul cetățenilor săi.

Un alt lucru care este creditat este că eforturile anterioare ale Chinei de a controla boala au contribuit la creșterea susceptibilității cetățenilor la această boală. Creșterea sifilisului în China nu este de sine stătătoare; Rusia, Regatul Unit, Irlanda și Statele Unite au înregistrat recent o creștere mare a numărului de pacienți cu sifilis.

RusiaEdit

Rusia este una dintre principalele zone din întreaga lume care a fost afectată de epidemia de sifilis. Un articol intitulat „Epidemii de sifilis în Federația Rusă: tendințe, origini și priorități pentru control”, publicat în The Lancet, a discutat tendințele sifilisului în Rusia. La fel ca și China, Rusia a eliminat practic boala în anii 1960, deși a existat o ușoară creștere în 1978 și 1979, cu un număr estimat de 28 de cazuri la 100.000 de persoane. Rata a scăzut ușor, pentru ca apoi să crească între 1988, când au existat patru pacienți la 100.000 de cetățeni, până la 263 de pacienți la 100.000 în 1996, adică de 62 de ori mai mult decât a fost.

Se constată că persoanele cel mai frecvent afectate sunt bărbații și femeile tinere. De asemenea, se raportează că numărul estimat de pacienți din Rusia cu sifilis care nu-și declară boala a crescut de la aproximativ 0% în 1989 la 30% în 1993.

Multe dintre motivele acestei creșteri a sifilisului în Rusia provin din restructurarea politică și din declinul economiei, ceea ce a dus la scăderea nivelului de trai al multor persoane. Venitul național brut al țării a scăzut cu aproximativ 12% între 1990 și 1994. Finanțarea guvernamentală a serviciilor de sănătate și a instituțiilor sociale a scăzut și, la rândul său, a făcut ca mai puține persoane să primească tratament pentru sifilis. Acest declin larg al economiei din Rusia a dus, de asemenea, la o creștere a trecerii granițelor țării, provocând o amestecare a zonei înconjurătoare și o mai mare migrație în interiorul și în afara Rusiei.

În special în Moscova, o mulțime de călătorii s-au făcut între alte orașe mari. Această creștere a călătoriilor este similară cu creșterea recentă a călătoriilor din China. Ambele au crescut numărul de întâlniri sexuale cu prostituate și idei variate de ideologie sexuală.

Contactul crescut al Rusiei cu lumea occidentală a adus mai multe idei privind orientarea sexuală și o creștere a pornografiei. În momentul de față, Rusia se concentrează pe realizarea unei creșteri a programelor de prevenire și tratament în întreaga țară, asigurându-se că persoanele din clasa inferioară au acces la servicii medicale și se fac multe promovări în domeniul sănătății.

Europa de VestEdit

Regatul Unit și alte părți ale Europei de Vest au înregistrat, de asemenea, o creștere majoră a sifilisului în ultimul timp. Un studiu intitulat „Se înrăutățesc tendințele în ceea ce privește HIV, gonoreea și sifilisul în Europa de Vest?”, publicat într-o revistă de medicină numită BMJ, prezintă datele colectate în perioada 1995-2000 cu privire la bolile cu transmitere sexuală în întreaga Europă de Vest. La fel ca în cazul Rusiei și al Chinei, a existat un declin important al sifilisului înainte de 1980, dar o revenire importantă în anii 1990. Cea mai frecventă formă de răspândire a bolii a fost cea prin sex între doi bărbați, 37%, iar a doua cea mai mare a fost cea prin sex între un bărbat și o femeie, 35%.

O altă modalitate majoră de răspândire a bolii este schimbul de ace între consumatorii de droguri. Țările de Jos, Norvegia, Irlanda și Franța au raportat că majoritatea transmiterilor de sifilis au fost locale și în principal între doi bărbați care întrețin relații sexuale.

Anglia și Țara Galilor au înregistrat o ușoară scădere și apoi o creștere a numărului de cazuri de sifilis între 1995 și 2000 și o creștere drastică a contracției sifilisului prin intermediul bărbaților homosexuali în 2000. Creșterea din Europa de Vest poate fi atribuită declinului moralității sexuale din Europa de Vest, în care se practică mai puțin sexul protejat, iar tinerii fac mai mult sex decât în trecut. Din cauza lipsei programelor moderne de supraveghere și a diverselor guverne din Europa, nu există date definitive care să arate cât de răspândită este răspândirea sifilisului în fiecare țară din Europa de Vest.

Statele UniteEdit

Statele Unite au oglindit tendința globală cu o creștere bruscă a sifilisului în anii 1990 până în prezent. Statele Unite au înregistrat o scădere mare a numărului de cazuri în anii 1950, fiind raportate doar aproximativ 6500 de cazuri pe an, ceea ce, din punct de vedere statistic, era cam ceea ce înregistrau alte țări la acea vreme. Acest lucru a continuat cu o creștere variabilă în jurul anilor 1960 și 1970, cu aproximativ 19.000 și 26.000 de cazuri pe an până la începutul anilor 1990.Centrele pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC) au publicat concluziile lor în 2013, cu 19.738.800 aproape 15% dintre acestea fiind de sifilis. S-a constatat că bărbații și femeile sunt la fel de predispuși să aibă sifilis în Statele Unite. Se crede că numărul de cazuri noi de sifilis împreună cu suma actuală este de aproximativ 117.000 de persoane au sifilis în Statele Unite.

Pentru a combate creșterea numărului de sifilis și a altor diverse boli cu transmitere sexuală, Statele Unite se concentrează pe programe de prevenire în care accentul se pune pe practicarea sexului protejat și pe conștientizarea faptului că partenerul are sifilis. Femeile însărcinate, care au un risc ridicat de a-și infecta copiii, sunt obligate să facă teste de depistare a sifilisului și li se administrează tratament dacă se constată că sunt purtătoare ale bolii.

Călătoriile moderne și internetulEdit

Toate aceste țări au în comun tema călătoriilor între țări, ceea ce crește cât de răspândită și de departe poate ajunge boala. Nu numai călătoriile sunt legate de reapariția sifilisului, dar și internetul a fost un factor major în transmiterea sifilisului de la o persoană la alta. un studiu realizat în 2000, intitulat „Tracing a Syphilis Outbreak Through Cyberspace”, publicat în The Journal of American Medical Association, arată că sălile de chat de pe internet cresc frecvența contactelor sexuale între persoane, în special cele ale bărbaților homosexuali.

Într-un focar specific din San Francisco s-a constatat că bărbații homosexuali cu sifilis au avut o probabilitate mult mai mare de a-și fi întâlnit jumătatea semnificativă prin intermediul internetului. S-a constatat că 67% dintre bărbați și-au întâlnit partenerul prin intermediul unei camere de chat pe internet și doar 19% dintre cei cu sifilis raportat nu au avut legătură cu internetul.

Internetul este o forță globală care facilitează întâlnirile sexuale între oameni, ceea ce răspândește boala la mulți oameni care altfel nu ar fi intrat în contact cu sifilisul.

Impactul globalEdit

Această reapariție globală a sifilisului este o problemă majoră pentru fiecare țară afectată. Conform unui studiu intitulat „Global Prevalence and Incidence Estimates of Selectable Curable STD’s” (Prevalența globală și estimarea incidenței bolilor cu transmitere sexuală curabile), publicat într-o revistă numită Sex Transm Inf, numărul de cazuri de sifilis raportate în cadrul celor 9 teritorii principale ale ONU în 1995 a fost de aproximativ 12 milioane de cazuri. Principala populație care a fost raportată ca fiind bolnavă de această boală a fost reprezentată de persoanele cu un nivel economic mai scăzut, iar persoanele tinere sunt raportate ca fiind mai afectate de această boală decât cele mai în vârstă.

Dintre cele nouă regiuni ale ONU care au fost analizate, regiunea în care sifilisul a fost cel mai răspândit a fost Asia de sud și sud-est. A doua cea mai ridicată a fost găsită în părțile subsahariene ale Africii, iar a treia cea mai ridicată a fost America Latină și zonele din Caraibe. Acest studiu din 1995 a fost una dintre primele mari încercări ale Organizației Mondiale a Sănătății de a găsi o estimare bună a populației totale de persoane cu sifilis și alte boli cu transmitere sexuală.

Studiile Organizației Mondiale a Sănătății precizează cât de răspândită este sifilisul la nivel global. Un articol intitulat „Reapariția sifilisului congenital”, publicat într-o revistă medicală intitulată JDDG, prezintă concluziile Organizației Mondiale a Sănătății încă din 2008. Se estimează că, la nivel global, 12 milioane de persoane dobândesc boala în fiecare an, iar dintre aceste 12 milioane de pacienți, 2 milioane sunt femei însărcinate.Acest număr mare de femei însărcinate care suferă de această boală estimează că aceasta va determina ca aproximativ 50% dintre sarcini să se soldeze cu nașterea unui copil mort sau cu moartea prenatală. Organizația Mondială a Sănătății estimează că sifilisul în interiorul mamei poate provoca sifilis la copil între 713.600 de cazuri și 1.575.000 de cazuri.

EradicareEdit

Din cauza numărului crescut de pacienți la nivel global au existat multe inițiative pentru a preveni răspândirea bolii și a existat un efort global de eradicare a bolii. Un articol intitulat „O foaie de parcurs pentru eliminarea globală a sifilisului congenital” în cadrul unei reviste medicale numită Obstetrics and Gynecology International prezintă eforturile globale de combatere a sifilisului congenital care se ocupă în principal de Organizația Mondială a Sănătății. Multe dintre eforturi se concentrează pe depistarea și tratarea femeilor însărcinate pentru depistarea bolii.Din cele două milioane de sarcini din fiecare an care sunt testate pozitiv pentru sifilis, acestea reprezintă 1,5% din fiecare sarcină din întreaga lume. În 2007, Organizația Mondială a Sănătății a estimat că, în țările cele mai afectate de sifilisul congenital, ar costa aproximativ 3-4 milioane de dolari pentru a demara un program care ar putea elimina cea mai mare parte a amenințării reprezentate de sifilisul congenital, concentrându-se mult mai mult pe depistare și tratament.

Țărilor din Africa Subsahariană le este greu să implementeze aceste tipuri de tratament din cauza lipsei de servicii de sănătate pentru cetățenii lor, ceea ce, la rândul său, face ca această zonă să fie un mare teren propice pentru sifilisul congenital și pentru răspândirea sifilisului prin contact sexual.Organizația Mondială a Sănătății prezintă un plan cu patru piloni care ar putea ajuta țările să elimine sau cel puțin să diminueze numărul de cazuri de sifilis congenital. Cei patru piloni sunt: „asigurarea promovării și a unui angajament politic susținut pentru o inițiativă de sănătate de succes, creșterea accesului și a calității serviciilor de sănătate pentru mame și nou-născuți, depistarea și tratarea femeilor însărcinate și a partenerilor și stabilirea unor sisteme de supraveghere, monitorizare și evaluare.” Organizația Națiunilor Unite a adăugat, de asemenea, obiective legate de reducerea sifilisului, pe care le numește Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului. Aceste obiective includ reducerea mortalității infantile cauzate de sifilis și creșterea sănătății mamelor cu sifilis. Națiunile Unite au luat măsuri pentru a include depistarea și testarea la fața locului a sifilisului, printre alte boli cu transmitere sexuală, împreună cu o creștere a notificării partenerilor.

.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.