Ghidul moașei privind sarcina, nașterea, hrănirea și EDS

Portarea

Majoritatea bebelușilor trebuie să petreacă mult mai mult timp în brațe decât se așteaptă proaspetele mame și, în primele 12 săptămâni, nu se așează deloc în afara brațelor. Pacienta dumneavoastră are nevoie să fie reasigurată că acest lucru este complet normal și că este un mecanism de protecție încorporat pentru a-și ține copilul în siguranță. Cu toate acestea, acest lucru poate provoca dureri la femeile cu SED și, prin urmare, merită să discutați, înainte de naștere, despre modul în care pacienta dvs. ar putea să-și poarte bebelușul pentru perioade lungi de timp.

Slinguri
Utilizarea unui sling, purtat aproape de corp, poate ajuta la echilibrarea uniformă a greutății fără a pune coarda pe spate și pe brațe. Deși există multe „port-bebe apropiate” pe piață, acestea pot fi costisitoare și, în schimb, se poate folosi un „sling cu inele” foarte ieftin și simplu, confecționat dintr-un șal obișnuit. Prietenii și familia pot fi încurajați să împartă sarcina de a ține bebelușul în brațe atunci când este neliniștit, pentru a permite pacientei cu SED să își odihnească articulațiile.

Praznice, cărucioare și scaune auto
Multe cărucioare, landouri și scaune auto sunt grele, greoaie și nu sunt concepute pentru cei cu SED. Sugerați-i pacientului dumneavoastră să cumpere cât mai puțin și cu înțelepciune. Ar trebui să ia în considerare greutatea articolelor și cât de ușor sunt acestea de pliat și de pus în mașină. Ar trebui să se gândească unde pot fi depozitate obiectele mai mari atunci când nu sunt folosite, astfel încât să fie ușor de accesat și să nu fie necesară ridicarea lor.

Pramelele și cărucioarele au adesea mânere reglabile în înălțime și acestea ar trebui să fie setate corect de către pacienta dumneavoastră, astfel încât să se reducă la minimum aplecarea și ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a obține unul care să îi permită copilului să stea cu fața la ea și să fie la înălțime pentru a reduce la minimum aplecarea pentru a-l urca și coborî. Pacientul dumneavoastră ar trebui să se asigure că poate gestiona cu ușurință închizătorile și încuietorile și că urcarea și coborârea din mașină este sigură și confortabilă.

Scaunele auto ar trebui să fie cât mai ușoare și ușor de folosit și, dacă este posibil, pacientul dumneavoastră ar trebui să le testeze înainte de a le cumpăra. Păstrarea scaunului auto pe o masă sau pe o suprafață de lucru va minimiza aplecarea atunci când se urcă și se coboară bebelușul, precum și din cauza ridicării de la o poziție prea joasă.

Se poate ca pacientul dumneavoastră cu SED să fie nevoit să facă un echilibru și un compromis atent între greutate și ușurința de manipulare și pliere.

În concluzie

Nu există nicio îndoială că pacientul cu SED poate prezenta și dezvolta multe și variate provocări în timpul sarcinii, nașterii și creșterii copilului. Unele dintre acestea sunt exacerbări ale problemelor cu care se confruntă femeile neafectate, iar altele sunt specifice celor cu SED.

Discuțiile bine gândite și planificarea atentă a îngrijirii, precum și trimiterea în timp util către alți membri ai echipei de asistență medicală, pot ajuta la minimizarea complicațiilor și a suferinței cu care se va confrunta pacienta dumneavoastră și, sperăm, la reducerea posibilității de sechele pe termen lung.

  1. Allen S. Ați auzit vreodată de sindromul Erlers Danlos? The Pharmaceutical Journal vol. 292 24/31 mai 2014 disponibil online:http://www.pjonline.com/files/rps-pjonline/pdf/PJ-240514-Ehlers-Danlos.pdf
  2. Barton LM, Bird HA. (1996) Îmbunătățirea durerii prin stabilizarea articulațiilor hiper- laxe. Journal of Orthopaedic Rheumatology 9: 46-51
  3. Castori M. Ehlers-Danlos Syndrome, Hypermobility Type: An Underdiagnosed Hereditary Connective Tissue Disorder with Mucocutaneous, Articular, and Systemic Manifestations. ISRN Dermatology (octombrie 2012). disponibil online: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3512326/#__ffn_sectitle
  4. Duncan LG, Bardacke N. (2009a) Mindfulness-based childbirth and parenting education: Promovarea atenției pentru a reduce stresul în timpul formării familiei J Child Fam Stud (în curs de publicare)
  5. Elliot S, Leverton T, Sunjack M et al. (2000) Promoting mental health after childbirth: Un studiu controlat de prevenire primară a depresiei postnatale. Br J Clin Psychol 39: 223-41
  6. Hay-Smith J, Morkved S, Fairbrother KA. Antrenamentul mușchilor planșeului pelvian pentru prevenirea și tratamentul incontinenței urinare și fecale la femeile prenatale și postnatale. Cochrane Database System Review 2008;8(4):CD007471
  7. Hughes A, Williams M, Bardacke N, Duncan LG, Dimidjian S, Goodman SH. Abordări de mindfulness pentru naștere și parenting. BRITISH JOURNAL OF MIDWIFERY, OCTOBER 2009, VOL 17, NO 10
  8. Keer R, Grahame R, Pregnancy and Hypermobility. În Hypermobility, Fibromyalgia, and Chronic Pain, Hakim A, Keer R, Grahame R (eds). Churchill-Livingston, London 2010
  9. Knight I. A Guide to Living with Hymermobility Syndrome – Bending without Breaking. Singing Dragon, Londra 2011
  10. Lind J, Wallenburg HC. Sarcina și sindromul Ehlers-Danlos: un studiu retrospectiv la o populație olandeză. Acta Obstet Gynecol Scand. 2002;81(4):293-300
  11. McParlin C, Graham RH, Robson SC. Îngrijirea femeilor cu greață și vărsături în timpul sarcinii: noi abordări.BRITISH JOURNAL OF MIDWIFERY, MAY 2008, VOL 16, NO 5
  12. National Institute of Health and Clinical Excellence. (2004) Depresia: Management of Depression in Primary and Secondary Care. National Clinical Practice Guidelines, Number 23 HMSO, London
  13. O’Hara MW, Swain AM. (1996) Ratele și riscul de depresie postpartum: O meta-analiză. Int Rev Psychiatry 8: 37-54
  14. Owens K, Pearson A, Mason G. (2002) Symphysis Pubis Dysfunction – a cause of unrecognized obstetric morbidity. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol 105:143-6
  15. Sondergaard KA. (2012) Non-Vascular Ehlers Danlos Syndrome and Pregnancy: What are the Risks?

.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.