Maria Gaetana Agnesi, (n. 16 mai 1718, Milano, ținutul coroanei habsburgice -d. 9 ianuarie 1799, Milano), matematician și filozof italian, considerată a fi prima femeie din lumea occidentală care a dobândit o reputație în matematică.
Agnesi a fost cel mai mare copil al unui bogat negustor de mătase care i-a pus la dispoziție cei mai buni tutori disponibili. A fost un copil extrem de precoce care a stăpânit latina, greaca, ebraica și mai multe limbi moderne de la o vârstă fragedă, iar tatălui ei îi plăcea să organizeze întâlniri în cadrul cărora ea își putea etala cunoștințele. Propositiones philosophicae („Propoziții filosofice”), o serie de eseuri despre filozofia naturală și istorie bazate pe discuțiile ei în fața unor astfel de adunări, a fost publicată în 1738.
Cea mai cunoscută lucrare a lui Agnesi, Instituzioni analitiche ad uso della gioventù italiana (1748; „Instituții analitice pentru uzul tineretului italian”), în două volume uriașe, a oferit o tratare remarcabil de cuprinzătoare și sistematică a algebrei și analizei, inclusiv dezvoltări relativ noi precum calculul integral și diferențial. În acest text se găsește o discuție despre curba lui Agnesi, o curbă cubică cunoscută în italiană sub numele de versiera, care a fost confundată cu versicra („vrăjitoare”) și tradusă în limba engleză ca „Vrăjitoarea lui Agnesi”. Academia Franceză de Științe, în recenzia sa asupra Instituzioni, a afirmat că: „În această privință, nu este vorba despre o analiză a Instituzioni: „Îl considerăm ca fiind cel mai complet și cel mai bine făcut tratat”. Papa Benedict al XIV-lea a fost la fel de impresionat și l-a numit pe Agnesi profesor de matematică la Universitatea din Bologna în 1750.
Cu toate acestea, Agnesi s-a orientat din ce în ce mai mult spre religie și nu a mai călătorit niciodată la Bologna. După moartea tatălui ei în 1752, ea s-a dedicat aproape exclusiv muncii caritabile și studiilor religioase. A înființat diverse ospicii și a murit într-unul dintre ospiciile pentru săraci pe care le condusese cândva.