Organizație

ScopEdit

  • Cu scop lucrativ (întreprindere)
  • Fără scop lucrativ (ONG)
  • În scopuri administrative, de reprezentare, de rezolvare sau de serviciu (agenții guvernamentale).

StructureEdit

  • Formală: O structură planificată care încearcă în mod deliberat să stabilească un model de relații între componentele sale, care va conduce la realizarea efectivă a obiectivului comun al indivizilor.
  • Informal: Cuprinde acele aspecte ale sistemului formal, dar care apar în mod spontan în activitățile și interacțiunile participanților.

MărimeEdit

Printre diferitele moduri de clasificare se numără cele ale mărimii, fie în funcție de producție, capital, cifră de afaceri și personal angajat în principal. Cel mai frecvent se bazează pe numărul de angajați:

  • Micro: 1-10 angajați (industrial), 1-10 angajați (comercial), 1-10 angajați (servicii).
  • Mic: 11-50 angajați (industrial), 11-30 angajați (comercial), 11-50 angajați (servicii).
  • Mediu: 51-250 de angajați (industrial), 31-100 de angajați (comercial), 51-100 de angajați (servicii).
  • Mare: 251 de angajați și mai mult (industrial), 101 de angajați și mai mult (comercial), 101 de angajați și mai mult (servicii).

Acestea pot fi: naționale, străine, multinaționale sau globalizate, precum și de control, francizate sau familiale.

ProprietateEdit

Această clasificare depinde de scopul pentru care au fost create, pe lângă originea contribuțiilor la capitalul lor:

  • Private: Constituite cu capital privat, fie de la un singur proprietar, fie de la un conglomerat de parteneri acționari. Profitabilitatea și profitul sunt, de obicei, principalele lor priorități. Aceste companii pot fi și:

Interne: Investitorii interni. Străine și transnaționale: investitorii provin dintr-o altă țară, iar profiturile generate se întorc în țara de origine. Globalizate: Companii care au o prezență mondială, adică un caracter global. Societăți care dețin controlul: Grupul de investitori controlează diferite societăți de diferite tipuri, deși acestea sunt legate între ele. Francize: Companii care își vând marca sau modul de organizare altor investitori. Maquiladoras: Acestea creează bunuri pentru diferite organizații ale diferiților proprietari, care furnizează numele de marcă pentru un anumit produs. Deținută de o familie: Principalii parteneri sau manageri ai întreprinderii aparțin unei familii.

  • Publice: Capitalul aparține statului și, în principal, obiectivul lor este de a satisface nevoile societății sau de a furniza servicii unei comunități. În cadrul acestora sunt centralizate sau descentralizate, precum și mixte.

Activitate economicăEdit

În funcție de influența lor economică:

  • Industriale:

Produc bunuri prin extragerea sau transformarea materiilor prime. Acestea pot fi clasificate în continuare ca:

Extractiv: Exploatarea resurselor naturale, indiferent dacă acestea sunt regenerabile sau neregenerabile, de exemplu industria petrolieră, minieră, agricolă și zootehnică etc. Industrii prelucrătoare sau de transformare: Acestea sunt dedicate transformării materiilor prime fie pentru a crea bunuri de consum (alimente, încălțăminte etc.), fie bunuri de producție (materiale, unelte, produse chimice etc.).

  • Companii comerciale:

Sunt companii care acționează ca intermediari între producător și consumator. Scopul acestora este achiziționarea și vânzarea de produse gata făcute și distribuția acestora. Acestea sunt clasificate ca:

Autoservire: Companii mari care vând produse de consum pentru consum. De exemplu, supermarketurile, marile magazine sau marile magazine. Comercializatori: se ocupă cu vânzarea și distribuția de produse de la diferiți producători, fie ei naționali sau internaționali. Comercianți cu amănuntul: Aceștia sunt dedicați vânzării produsului la nivel de vânzare cu amănuntul. Angrosiști: Aceștia fac vânzări mari către companiile de vânzare cu amănuntul.

Comisari: Ei vând produse pe care le oferă producătorii, iar pentru asta primesc un comision.

  • Servicii:

Societățile de servicii au ca obiect de activitate prestarea unui serviciu cu sau fără scop lucrativ. De exemplu: sănătate, transport, educație.

Filozofia sau valorileEdit

Atât valorile cât și filozofia sunt legate de cultura organizației, deoarece, în funcție de aceasta, ele pot fi cu scop lucrativ sau fără scop lucrativ; prin urmare, sunt clasificate ca:

  • Tradiționale: Caracteristici:

Reguli, sisteme și proceduri stricte Ierarhizare Relații de autoritate Accent mai mare pe individ Diviziunea muncii Supervizare Conducere autocratică Pedeapsă Motivație stimulativă Centralizare

  • Organic:

Flexibilitate în cadrul organizației. Încredere Încredere Colaborare Independență Autodirecție Autodirecție Responsabilitate partajată Autocontrol Conducere inovativă Rezolvarea problemelor prin conciliere Motivație Autorealizare Muncă în echipă Descentralizare

TehnologieEdit

Acestă clasificare depinde de nivelul de tehnicizare al fiecărei companii.

  • Înaltă: Există procese automatizate (robotizate) și sisteme de fabricație integrate, iar accentul nu se pune doar pe producție, ci și pe instalații și arhitectură.
  • Medie: Doar unele dintre procesele sale sunt automatizate și este împărțită pe părți.
  • Tradițională: Organizație cu investiții reduse în tehnologie, deși utilizează unele mașini sau echipamente de bază.
  • Artizanal: Producție manuală.

Statut juridicEdit

  • Companie: Acestea includ societăți fiduciare, cooperative, societăți pe acțiuni, societăți civile și societăți cu răspundere limitată.
  • Asociație
  • Patronaj
  • Fundație

IerarhieEdit

  • Organizație ierarhică
  • Rețea

Atitudine față de schimbareEdit

  • Rigid.
  • Flexibil.

Gradul de integrareEdit

În cazul integrării, ne referim la faptul dacă sunt organizații cu o prezență puternică în comunitate, care interacționează cu alte organizații, care sunt bine cunoscute, care au legături sociale strânse, dincolo de activitățile proprii.

  • Complet integrat.
  • Parțial integrat.
  • Formal.

Parțial integrat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.