Pleural Effusion Nursing Diagnosis Intervenții și planuri de îngrijire

Pleural Effusion NCLEX Review Care Plans

Nurse Study Guide on Pleural Effusion

Pleura este o pereche de membrane subțiri care căptușesc partea interioară a peretelui toracic.

Ele compun un strat care înfășoară întreaga suprafață a plămânilor. În acest spațiu pleural este conținută o cantitate mică de lichid, care ajută la respirație, permițând plămânilor să alunece fără probleme.

Cu toate acestea, o creștere neobișnuită a lichidului din spațiul pleural va duce la o afecțiune numită revărsare pleurală.

Efuzia pleurală, dacă nu este tratată, va îngreuna cu respirația normală și, astfel, ar putea pune în pericol viața.

Drenarea acestui lichid în exces este necesară, însă tratarea cauzei ar fi, de asemenea, prioritară pentru a preveni viitoarele episoade de efuziune pleurală.

Semne și simptome ale efuziunii pleurale

Pacientul poate să nu aibă semne și simptome de efuziune pleurală. Uneori, efuziunea pleurală este descoperită accidental, alteori prin intermediul unei radiografii toracice efectuate la întâmplare pentru o altă boală.

Dar dacă efuziunea pleurală este moderată sau masivă, se pot observa următoarele semne și simptome:

• Dispnee – dificultăți de respirație sau respirație greoaie
• Durere pleurezică sau pleurezie – durere toracică, în special la respirația profundă
• Febră
• Sec, tuse neproductivă
• Ortopnee – incapacitatea de a respira corect dacă nu se stă drept sau în picioare

Cauze și factori de riscpentru efuziunea pleurală

Excesul de lichid din spațiul pleural poate fi fie exudativ (bogat în proteine), fie transudativ (sărac în proteine).

1. Efuzii pleurale exudative. Acestea sunt în mod caracteristic rezultatul procesului inflamator al pleurei, și/sau scăderea drenajului limfatic. Mecanismele de formare exsudativă includ umflarea pleurei, migrarea lichidului inflamator în spațiul peritoneal, alterarea absorbției țesuturilor pleurale și/sau scăderea penetrabilității peretelui capilar. Cele mai frecvente cauze ale revărsărilor pleurale exsudative sunt:

• Pneumonia
• Cancerul
• Embolia pulmonară
• Boala de rinichi
• Boala inflamatorie

• Vărsările pleurale transudative. Acestea sunt de obicei rezultatul unui dezechilibru între presiunea oncotică și cea hidrostatică, determinând deplasarea în al treilea spațiu a lichidelor corporale. Revărsăturile transudative sunt de obicei ultrafiltrate de plasmă stoarse din pleură din cauza acestor dezechilibre ale presiunii toracice. Cu toate acestea, alte mecanisme de leziune pot include mișcarea ascendentă a fluidului din cavitatea peritoneală sau de natură iatrogenă (de exemplu, cateter venos central plasat greșit). Vărsăturile pleurale care sunt de natură transudativă sunt cauzate în principal de:

• Insuficiență cardiacă
• Embolie pulmonară
• Ciroză
• Post-chirurgie pe cord deschis
• Boală autoimună
• Sângerare (datorată unui traumatism toracic)
• Tuberculoză și alte infecții rare

Pentru că efuziile pleurale sunt indicații ale unei alte afecțiuni, factorii de risc sunt cei ai unei boli subiacente.

Seriozitatea revărsării pleurale depinde de cauza sa primară, precum și de cât de grav este afectată respirația.

Doi factori care trebuie luați în considerare sunt tratamentul cauzei subiacente și probabilele probleme mecanice de ventilație.

Complicații ale efuziei pleurale

Efuzia pleurală este o afecțiune gravă și poate duce la apariția anumitor complicații.

1. Disfuncție pulmonară. Deoarece spațiul pleural are în mod normal o cantitate mică de lichid, având aceste excese poate împiedica cu funcționarea normală a plămânilor. Acest lucru va îngreuna respirația, restricționând expansiunea naturală a plămânilor și provocând astfel dispnee. Mai mult, aerul acumulat în pleură poate exercita o presiune toracică crescută, ducând la dureri toracice.
2. Empyema. O infecție localizată numită empiem poate apărea din cauza acumulării excesului de lichid și va produce complicații suplimentare.

În ansamblu, aceste afecțiuni pot da naștere la probleme respiratorii severe și, la rândul lor, pot da naștere la o situație care pune viața în pericol, determinând un management imediat și avansat al căilor respiratorii și al oxigenării.

Diagnosticul de revărsare pleurală

Diagnosticul de revărsare pleurală poate fi determinat inițial doar printr-un examen fizic (în special prin auscultație), apoi confirmat prin următoarele proceduri imagistice:

1. Radiografie toracică – poate apărea ca niște pete albe în imagine
2. CT – va arăta o imagine mai detaliată, inclusiv structurile pulmonare
3. Ultrasunete – ghidate de unde sonore, această procedură poate aproxima cantitatea și prezența excesului de lichid în spațiul pleural

Tratamentul efuziunii pleurale

Tratamentul pentru efuziunea pleurală se concentrează pe afecțiunea de bază și pe severitatea complicațiilor respiratorii. Managementul poate fi de la caz la caz și poate implica una sau mai multe dintre următoarele:

1. Tratarea cauzei de bază. Un exemplu ar fi diureticele pentru insuficiența cardiacă congestivă.
2. Toracenteza. Aceasta presupune puncția și drenarea excesului de lichid din spațiul pleural.
3. Toracostomie tubulară. Această procedură include toracocenteza și plasarea unui tub de drenaj în spațiul pleural pentru a evacua excesul de lichid. Poate dura câteva zile înainte ca tubul să fie îndepărtat.
4. Drenaj pleural. Această procedură implică un drenaj pe termen lung pentru revărsarea pleurală cronică.
5. Pleurodeză. Această procedură implică aplicarea unei substanțe iritante în spațiul pleural, provocând o inflamație, legând astfel pleura și peretele toracic pe măsură ce se vindecă împreună.
6. Chirurgie. Pentru efuziile care nu se ameliorează prin drenaj sau scleroză pleurală, poate fi justificată intervenția chirurgicală, care se împarte în două:
7. Chirurgia toracoscopică asistată video (VATS) – o procedură minim invazivă care implică 1 până la 3 incizii mici sub îndrumarea unui osciloscop și introducerea unui agent sclerozant pentru a preveni acumularea efuziilor pleurale
8. Toracotomia tradițională (chirurgie toracică deschisă) – efectuată printr-o incizie de 6-8 în cavitatea toracică pentru a evacua țesutul infectat și a îndepărta acumulările fibroase care cauzează efuziile pleurale.

Planuri de îngrijire medicală pentru efuziunea pleurală

Plan de îngrijire medicală 1

Diagnostic medical: Durere acută legată de inflamația și tumefierea pleurei secundară efuziunii pleurale, evidențiată prin durere toracică bruscă și severă, scorul durerii de 10 din 10 pe scara durerii, semn de gardă pe torace, iritabilitate, agravarea durerii la inhalare.

Rezultat dorit: Pacientul va raporta o scădere a nivelului durerii la 0 la externare

Intervenții	Raționamente
Evaluați pacientul folosind o scală de evaluare a durerii de la 0 la 10 pentru intensitate, precum și caracteristicile și localizarea durerii (ascuțită, surdă, zdrobitoare etc.)	Pentru a ajuta la crearea unui diagnostic precis și la tratarea cauzei de bază a durerii.
Administrarea analgezicelor prescrise și evaluarea răspunsului la cel puțin 30 de minute după administrarea medicamentelor.	Pentru a ameliora durerea și pentru a monitoriza eficacitatea ameliorării farmacologice a durerii.
Educarea pacientului cu privire la exercițiile de respirație profundă și la tehnicile de relaxare.	Exercițiile de respirație profundă pot evita respirația superficială ineficientă, care este un răspuns obișnuit al unui pacient care are dureri pleurezice. Tehnicile de relaxare ameliorează stresul și reduce solicitările de energie.
Asistați pacientul să schimbe pozițiile după cum este tolerat. Încurajați pacientul să se întindă pe partea afectată, dacă este posibil.	Conform teoriei controlului porții durerii, senzațiile nedureroase, cum ar fi exercitarea unei presiuni prin așezarea pe partea afectată, pot reduce percepția durerii.

Planul de îngrijire medicală 2

Diagnosticul infirmierului: Model respirator ineficient legat de efuziunea pleurală exsudativă, evidențiat prin dificultăți de respirație și tuse, durere crescută la inhalare, respirație dificilă, saturație a oxigenului de 89% și frecvență respiratorie de 30 cpm

Rezultat dorit: Pacientul va obține un model de respirație eficient, evidențiat prin frecvențe respiratorii între 12 și 20 de respirații sau cicluri pe minut, saturație a oxigenului de peste 96% și verbalizează ușurința în respirație.

Intervenții	Raționamente
Evaluați semnele vitale ale pacientului și caracteristicile respirației cel puțin o dată la 4 ore.	Ajutați la crearea unui diagnostic precis și monitorizați eficacitatea tratamentului medical.
Administrați medicamentele antibiotice prescrise.	Tratați infecția bacteriană dacă aceasta este cauza de bază a revărsatului pleural al pacientului.
Administrați oxigenoterapia conform prescripției.	Pentru a îmbunătăți oxigenarea în organism, urmărind un nivel țintă de saturație a oxigenului (de obicei peste 96%).
Elevați capul patului.	Elevați capul patului.	Elevarea capului ajută la îmbunătățirea expansiunii plămânilor, permițând pacientului să respire mai eficient.
Pregătiți pacientul pentru intervenție chirurgicală, conform ordinului.	Efuziunea pleurală poate fi rezolvată prin punerea unui drenaj pleural, efectuarea pleurodesei, VATS sau toracotomie.

Planul de îngrijire medicală 3

Diagnosticul de îngrijire medicală: Intoleranță la activitate legată de durerea acută secundară efuziunii pleurale, evidențiată prin scorul durerii de 10 din 10, oboseală, dezinteres pentru ADL-uri din cauza durerii, dispnee și ortopnee, verbalizarea oboselii și slăbiciune generalizată

Rezultat dorit: Pacientul va demonstra participarea activă la activitățile necesare și dorite și va demonstra o creștere a nivelului de activitate.

Intervenții	Raționamente
Evaluați activitățile zilnice ale pacientului, precum și limitările reale și percepute ale activității fizice. Întrebați despre orice formă de exerciții fizice pe care obișnuia să le facă sau pe care dorește să le încerce.	Crearea unei baze de referință a nivelurilor de activitate și a stării mentale legate de durerea acută, oboseală și intoleranță la activitate.
Încurajați activitatea progresivă prin autoîngrijire și exerciții fizice, după cum este tolerat. Explicați necesitatea de a reduce activitățile sedentare, cum ar fi privitul la televizor și utilizarea rețelelor de socializare în perioade lungi. Alternați perioadele de activitate fizică cu 60-90 de minute de odihnă netulburată.	Creșteți treptat toleranța pacientului la activitatea fizică. Pentru a preveni declanșarea durerii acute, permițând pacientului să ritmeze activitatea față de odihnă.
Administrați analgezice conform prescripției înainte de exerciții fizice/activitate fizică. Învățați exerciții de respirație profundă și tehnici de relaxare. Asigurați o ventilație adecvată în încăpere.	Pentru a asigura ameliorarea durerii înainte de o sesiune de exerciții fizice. Pentru a permite pacientului să se relaxeze în timpul odihnei și pentru a facilita gestionarea eficientă a stresului. Pentru a permite o oxigenare suficientă în cameră.
Referirea pacientului la o echipă de fizioterapie/terapie ocupațională, după caz.	Pentru a oferi o îngrijire mai specializată pacientului în ceea ce privește ajutarea acestuia/aceasta să își dezvolte încrederea în creșterea activității fizice zilnice.

Alte posibile diagnostice de nursing:

• Hipertermie
• Fatiga
• Anxietate legată de durerea pleurală
• Cunoștințe deficitare

Referințe de nursing

Ackley, B. J., Ladwig, G. B., Makic, M. B., Martinez-Kratz, M. R., & Zanotti, M. (2020). Manual de diagnostice de nursing: Un ghid bazat pe dovezi pentru planificarea îngrijirii. St. Louis, MO: Elsevier. Cumpărați pe Amazon

Gulanick, M., & Myers, J. L. (2017). Planurile de îngrijire medicală: Diagnostice, intervenții, & rezultate. St. Louis, MO: Elsevier. Cumpărați pe Amazon

Ignatavicius, D. D., Workman, M. L., Rebar, C. R., & Heimgartner, N. M. (2018). Nursing medico-chirurgical: Concepte pentru îngrijire colaborativă interprofesională. St. Louis, MO: Elsevier. Cumpărați pe Amazon

Silvestri, L. A. (2020). Saunders comprehensive review for the NCLEX-RN examination (în engleză). St. Louis, MO: Elsevier. Buy on Amazon

Disclaimer:

Vă rugăm să respectați liniile directoare și politicile și procedurile instituției dumneavoastră.

Informațiile medicale de pe acest site sunt furnizate doar ca o resursă de informare și nu trebuie folosite sau invocate în scopuri de diagnostic sau tratament.

Aceste informații nu au ca scop educația în domeniul asistenței medicale și nu ar trebui să fie folosite ca substitut pentru diagnostic și tratament profesional.

.