Spermatozoidul mamiferelor suferă modificări continue în timpul spermatogenezei, al maturării în epididim și al capacitării în tractul reproducător feminin. Numai spermatozoizii capacitați sunt capabili să se lege de ovulul din zona intactă și să sufere reacția acrozomică. Procesul de fertilizare este un rezultat net al mai multor evenimente moleculare care permit spermatozoizilor ejaculați să recunoască și să se lege de învelișul extracelular al ovulului, zona pellucida (ZP). Interacțiunea spermatozoid-ovul este un eveniment specific fiecărei specii, care este inițiat de recunoașterea și legarea moleculei (moleculelor) complementare prezente pe membrana plasmatică a spermatozoizilor (receptor) și pe suprafața ZP (ligand). Acesta este un eveniment mediat de carbohidrați care inițiază o cascadă de transducție a semnalului care duce la exocitoza conținutului acrozomal. Se crede că această etapă este o condiție prealabilă care permite spermatozoizilor reacționați de acrosom să pătrundă în ZP și să fertilizeze ovulul. Această analiză se concentrează pe formarea și conținutul acrozomului spermatozoizilor, precum și pe mecanismele care stau la baza inducerii reacției acrozomale. S-a pus un accent deosebit pe sinteza, procesarea, specificitatea substratului și mecanismul de acțiune al glicohidrolazelor acide prezente în acrozom. Acțiunea hidrolitică a glicohidrolazelor și proteazelor eliberate la locul de legare a spermatozoizilor de zona, împreună cu împingerea sporită generată de modelul de bătaie hiperactivat al spermatozoizilor legați, sunt factori importanți care reglează penetrarea ZP. Am discutat cele mai recente studii care au încercat să explice căile de transducție a semnalelor care conduc la exocitoza acrozomală.
