Tuberculoza poate afecta orice parte a tractului gastrointestinal și este al șaselea cel mai frecvent loc de afectare extrapulmonară. Se preconizează că atât incidența, cât și gravitatea tuberculozei abdominale vor crește odată cu creșterea incidenței infecției cu HIV. Bacteriile tuberculozei ajung în tractul gastrointestinal prin răspândire hematogenă, prin ingestia de spută infectată sau prin răspândire directă de la ganglionii limfatici contigui infectați și de la trompele uterine. Patologia macroscopică se caracterizează prin ulcere transversale, fibroză, îngroșarea și rigidizarea peretelui intestinal, ganglioni limfatici mezenterici măriți și maturi, îngroșare omentală și tuberculi peritoneali. Tuberculoza peritoneală se prezintă sub trei forme: tipul umed cu ascită, tipul uscat cu aderențe și tipul fibrotic cu îngroșare omentală și ascită localizată. Cel mai frecvent loc de afectare a tuberculozei gastrointestinale este regiunea ileocecală. Tuberculoza ileocecală și a intestinului subțire se prezintă cu o masă palpabilă în cadranul inferior drept și/sau complicații de obstrucție, perforație sau malabsorbție, mai ales în prezența unei stenoze. Printre prezentările clinice rare se numără disfagia, odinofagia și un ulcer esofagian mijlociu din cauza tuberculozei esofagiene, dispepsia și obstrucția de evacuare gastrică din cauza tuberculozei gastroduodenale, durerea abdominală inferioară și hematochezia din cauza tuberculozei colonice, precum și stenofagia rectală inelară și multiplele fistule perianale din cauza afectării rectale și anale. Radiografiile toracice evidențiază leziuni pulmonare concomitente în mai puțin de 25 % din cazuri. Modalitățile utile pentru investigarea unui caz suspect includ masa cu bariu a intestinului subțire, clisma cu bariu, ultrasonografia, tomografia computerizată și colonoscopia. Examenul lichidului ascitic evidențiază un lichid de culoare pai cu un conținut ridicat de proteine, un gradient seric al albuminei ascitice mai mic de 1,1 g/dl, celule predominant limfocitare și niveluri de adenozină deaminază peste 36 U/l. Laparoscopia este o investigație foarte utilă în cazurile îndoielnice. Managementul se face cu terapie antituberculoasă convențională timp de cel puțin 6 luni. Procedurile chirurgicale recomandate astăzi sunt conservatoare, iar o perioadă de terapie medicamentoasă preoperatorie este controversată.
