Există multe opinii și idei despre îmbătrânire. Teoriile biologice au pus stăpânire pe imaginația populară și științifică ca răspunsuri potențiale la un „leac” pentru îmbătrânire. Cu toate acestea, nu este clar ce anume se vindecă sau dacă îmbătrânirea ar putea fi clasificată ca o boală. Unii oameni de știință sunt convinși că îmbătrânirea va putea fi modificată din punct de vedere biologic și că durata de viață a oamenilor va putea fi extinsă în mod considerabil. Alți cercetători sunt de părere că îmbătrânirea este o țintă evazivă care ar putea fi manipulabilă „statistic” doar printr-o mai bună înțelegere a principiilor operaționale ale sistemelor situate în medii complexe. Nu numai că există confuzie în ceea ce privește definițiile, ci și în ceea ce privește siguranța oricărei intervenții potențiale. Vindecarea morții celulare, de exemplu, poate duce la cancer celular. Căutarea unui leac pentru îmbătrânire nu este un demers clar benefic. Această lucrare va descrie, în primul rând, ideile contemporane despre procesele de îmbătrânire și, în al doilea rând, va descrie câteva tehnologii actuale de prelungire a vieții. În al treilea rând, va analiza aceste teorii și tehnologii, concentrându-se pe două puncte de vedere științifice reprezentative și diferite. De asemenea, lucrarea ia în considerare dilema de sănătate publică care decurge din cercetarea privind prelungirea vieții și examinează două aspecte, raportul risc/beneficiu și consimțământul în cunoștință de cauză, care sunt esențiale pentru elaborarea unor orientări etice pentru tehnologiile de prelungire a vieții.
